Am un chibrit aprins
Și mă chinui să ard
Capul unei lumânări de ceară
Ce se oglindește în fereastră.
Ploaia cântă la pian,
Înmugurind fiori de gheață,
Focul topește candela,
Ceară ajungând pe masă.
Totul se aprinde în jurul meu,
Arde cartea de povești.
Se pitește carbonul înăuntrul meu,
Mă rătăcesc plângând
Pe cărări de suflet greu.