Ea era tulpina
Care îţi dădea viaţă,
Tu erai o floare
De garoafă,
Îndrăgostit prea tare
De o piatră de mormânt.
Și când cineva te-a rupt,
Ea a fost distrusă,
A încercat să te țină plângând,
Dar tu te-ai lăsat
Și ai plecat
Pe o piatră rece,
Pe care mai zăceau apuse
Alte flori cu iubiri nespuse...