XXXI - Ragnarock

694 45 4
                                    

Capitolul 31
Ragnarock

          — Eu..., a început mama.

          Mama are legătură cu toată harababura asta?!

          — Tu ce? i-am răspuns mai dur decât m-aș fi gândit. Și tu ai o legătură cu asta?!

          — Nu e ceea ce crezi, s-a apărat.

          — Habar nu ai ce cred, i-am întors-o.

          — Elysa, a început mama, când l-am cunoscut pe tatăl tău, nu credeam că totul o să ia așa mare întorsătură, mi-a spus.

          Trece pe lângă mine și se îndreaptă cu pași mărunți spre scaunul tatei. Tocurile lasă un ecou în urma lor, iar parchetul pare să se spargă în urma pașilor ei.

          — Când ieșeam la întâlniri cu tatăl tau, era atât de romantic și de drăgăstos. Eram doar noi, Elysa, și nimic mai mult. La scurt timp, a urmat nunta noastră, iar imediat după, am rămas însărcinată cu tine. Eram în culmea fericirii, mă simțeam atât de împlinită. Aveam un job bine plătit, un soț romantic și un copil pe drum. Ce să îți fi dorit mai mult? a făcut o pauză preț de câteva secunde și își ridică privirea spre mine.

          Avea lacrimi în ochi.

          — Dar bucuria nu a durat mult, a continuat. După ce ai împlinit patru ani, tatăl tău a început să se comporte foarte distant cu mine. Am îceput să îmi fac griji, în perioada aia ai fost foarte bolnavă, am mers cu tine dintr-o clinică în alta. Niciun fel de tandrețe nu mai exista între noi atunci, ajunsesem să mă întreb dacă mai formăm un cuplu sau nu. Tatăl tău lipsea cu orele de acasă, iar tot ce aflasem era că muncea peste program. Ce să lucreze, mai exact​? O săptămână mai târziu, după ce te-ai făcut bine, am aflat că tatăl tău a fost concediat de la firma la care era angajat. Eram foarte supărată pe el că mi-a ascuns lucrul ăsta, dar el tot continua cu minciuna că lucra la acea firmă. Așa că, într-o seară, te-am dus să dormi la bunicii tăi, ca să pot avea o discuție cu tatăl tău. Am așteptat până a venit de la servici, a spus schițând ghilimele în aer, și în seara aia am aflat totul. În New York, vorbind despre mafie și clanuri, se află cel mai periculos om din lume, Ragnarock Holide, care a pus viața pe jar tuturor din familia noastră. Trăiești într-o familie de mafioți, Elysa. Cel puțin, din partea tatălui tău, câte o persoană din fiecare generație a participat la cel puțin un act periculos sau ilegal.

          — Nu am vrut să-i spun din prima despre asta pentru că știam că s-ar fi speriat și m-ar fi părăsit. M-aș distruge mai rău să vă pierd pe voi două, decât să mă distrugă Ragnarock, s-a băgat tata.

          — Știu dragule, dar oricum nu te-aș fi părăsit, i-a spus mama zâmbindu-i cald. Cum spuneam, tatăl tău, alături de aliații săi, plănuiau în fiecare zi cum să îl decadă pe Ragnarock, însă acesta părea să devină din ce în ce mai puternic. Anii au trecut, a început să amenințe pe fiecare om în parte, spunându-le că dacă nu îl vor trăda pe tatăl tău, familiile lor vor avea de suferit.

          — Scumpo, lasă-mă pe mine de aici, a spus tata și i-a prins încheietura mâinii într-un sărut plin de tandrețe.

          Mama s-a conformat tatei și s-a așezat pe cotiera scaunului, trage aer în piept și pufăie zgomotos.

          — Din câte mi-a mai explicat Dylan, am înțeles că nimeni de aici nu știe cum arăt, și că toți mă cataloghează precum „șeful”. Ei bine, în New York am făcut greșeala de a mă arăta oamenilor mei, iar unii dintre ei m-au trădat lui Ragna. Bineînțeles, acesta nu a stat mult pe gânduri și a trecut la fapte. A început să o amenințe pe maică-ta și nu știu cum, dar a aflat și de tine. Bănuiesc că a căutat prin arhivele liceurilor și așa te-a găsit. Am vorbit cu maică-ta și am hotărât să creăm un divorț fals, spunând că eu am înșelat-o pe ea, astfel încât tu să fi atât de supărată pe mine, ca nici măcar să nu mă mai cauți. Nu v-ați mutat dinadins aici. Am făcut rost de un fel de ajutor din partea clanului de aici, însă administratorul, domnul Wexler, a fost ucis într-un schimb de focuri de armă cu Ragnarock și mi-a lăsat mie tot plutonul, să-i spun așa, spunând că nu trebuie să mă las descoperit decât în cazuri extreme, cum a fost și atunci când erai sechestrată în bârlogul secret a lui Don. Slavă Cerului că Dylan e un așa mare băgăreț!

Orașul de cenușă (#1)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum