I Hate People | FINALIZATĂ

Capitolul 32

Jeff

Mă plimbat liniștit în speranța că mi-o voi scoate din minte pe trădătoarea aceea.Nici nu vreau să cred că m-am îndrăgostit de ea.De ce nu am ucis-o când am avut ocazia?De ce am lăsat-o în viața?O voi ucide.

"O voi ucide...O VOI UCIDE...NU O MAI SUPORT...DE CE NU AM UCID-O ATUNCI?DE CE?Îh...fetele...să mor eu dacă mai cruț una...de acum orice fată oricât de bună sau frumoasă ar părea o voi ucide pe loc fără măcar a mă vedea sau a fi vinovată de ceva...le voi ucide pe toate...PE TOATE!"

Am privit în urma mea și am văzut-o...venea spre mine și mă striga...proasta....o voi ucide....asta voi face...nu o să-mi pară rău...deloc...

"Jeff..JEFF.."

Uite-o...se apropie...Jeff..ucide-o..NU...sau...O voi ucide...da...nu o voi lăsa în viață...nu o pot lăsa să trăiască e o trădătoare....o trădătoare...MAI BINE MOARE...MĂCAR AȘA VOI FI FERICIT ȘI NU VOI MAI AVEA NICI O GRIJĂ.

"Jeff..."

S-a oprit înaintea mea gâfâind.A căzut în genunchi și m-a privit cu ochii în lacrimi.

"Îmi pare rău...am făcut asta doar pentru că Ben a spus că vă va ucide..și nu voiam asta..."
"Mă puteam descurca..ști?"
"Știu și îmi pare rău...mă poți ierta?"
"Nu știu...tu m-ai ierta?"
"Da,normal te iubesc!"

Ce frumos...a zis cuvântul cu "i"...cuvântul pe care îl urăsc...

"Ști ce regret?"
"Ce Jeff?"
"Că nu te-am ucis..."
"Jeff...ce vrei să spui.."

S-a ridicat de jos speriată și a făcut câțiva pași înapoi.Am privit-o cu moaca mea de monstru și i-am rânjit.

Mi-am scos cuțitul din hanorac și am privit-o cu o dorință de a o ucide ..era de nedescris...nu cred că mă voi opri...nu mă voi opri până ce nu îi văd organele pe jos.Până ce nu o văd moartă....abia aștept...abia aștept să îmi înfig cuțitul în inima ei și să îi despic pieptul...să o aud cum se roagă de mine și cum urlă.

"J-jeff...ce vrei să faci?"
"Ne distrăm...Vrei să o luăm de la capăt?"
"D-da."
"Bun...eu zic așa...tu vei fugi de mine să nu te ucid...dar nu te gândi că scapi...eu doar vreau să te ucid..și să îți simt durerea..."
"Jeff...ce se întâmplă cu tine?"
"De unde mă cunoști?De la știri?"
"Jeff avem un copil...nu te prosti...te rog..."
"Copil?Cu tine?Nu cred..."
"Jeff...nu te apropia de mine.."
"De ce?Până acum mă voiai lângă tine...nu?"
"Ba da...dar nu așa..."
"Așa e mai distractiv..."

Am sărit pe ea și am imobilizat-o.I-am rânjit și mi-am apăsat cuțitul pe gâtul ei firav.Și acum mai avea urmele de la prima noastră 'întâlnire'...dacă pot să-i zic așa...era o tâmpită...da...o voi ucide fara nici unpic de milă...

"Și?Acum mai crezi că am sentimente?Mai crezi că sunt om?Mă urăști așa-i?"
"Jeff...lasă-mă...!"

Am râs isteric și i-am înfipt cuțitul în piept.I l-am învârtit de trei ori și am râs precum un demon...dar totodată am vărsat câteva lacrimi deoarece voiam să mă opresc dar nu puteam.

O voce îmi zicea să o ucid....și una să o las în pace..dar parcă aveam chef de ucis...dar nu aveam..

"Jeff..."
"Ști de ce fac asta,nu?Ști de ce vreau să te ucid,nu?Nu ști?Îți zic eu atunci....vreau să te ucid doar pentru faptul că m-ai făcut să sufăr...și pentru asta te urăsc..."

Mi-am înfipt cuțitul în gâtul ei și am auzit-o cum urlă...a fost ultimul ei 'cuvânt'....

"Și?Ce zici Sasha?Vrei să fim împreună?"

Am ras apoi i-am înșirat intestinele peste tot.M-am ridicat de jos și am privit scârbit la cadavrul neînsuflețit.Mă bucur că am scăpat lumea de un gunoi.

"Acum să trec la vechea mea viață...la ucis!"

Am plecat râzând ca un monstru fără sentimente ce sunt...ah...cât mă iubesc..