Zeul infernului

☕☕☕

    Străinul

******alarma porneşte brusc********

Sar ca arsă din pat şi înjur. Ah !! Nu mă obişnuiesc niciodată cu alarma asta. L-am speriat şi pe Oliver, off.

–Scuze amice. spun eu în timp ce îi umplu castronul cu hrană şi îl mângâi

*******miau*********   (tors de pisică)

–Normal că te iubesc.

Îmi fac un duş rapid şi mă holbez la dulap. Hmmm...ce să port azi? Blugi? Trening? Fustă? Blugi să fie, scot blugii negri din dulap şi îi pun pe mine. Azi încerc să par cât mai casual. Nu vreau să atrag atenția. Îmi pun un plover alb pe mine, ridic geanta de pe măsuța din bucătărie şi ies.

Mă opresc la un restaurant, mor de foame. Nu îmi pasă ce zice John, azi am de gând să mă răsfăț şi eu puțin. La urma urmei mă aşteaptă o misiune nu tocmai plăcută.

–Te superi dacă stau lângă tine ? se aude o voce de bărbat

Îmi ridic privirea în sus şi sunt întâmpinată imediat de doi ochi căprui plini de simpatie.

–Nu, chiar te rog. spun eu zâmbind

–Mulțumesc. spune el cu un zâmbet larg

Chelnerița vine să ne ceară comanda, de obicei aştept o veşnicie până se întoarce. El rupe primul tăcerea :

–Sunt Bryan .

–Eve .

–Eşti din zonă ?

–Da, tu cu siguranță eşti nou.

–E prima oară când vin aici, întradevăr.

–Păi, pe aici poți să mori de foame şi tot nu se grăbesc cu mâncarea .

–Am observat, facem grevă involuntar.

–Cam aşa ceva .

Izbucnim amândoi în hohote de râs. Într-un final comanda soseşte, îmi înfig furculița în salată şi mestec cu poftă. Bryan se uită la mine mirat de pofta cu care mănânc şi întreabă :

–Când ai mâncat ultima oară?

În tonul lui se simte îngrijorarea.

–Munca îmi ocupă mult timp din zi, deci înfulec ce pot şi repede. Azi e ziua mea de răsfăț.

–Trebuie să o iei mai uşor, munca în exces nu face bine.

–M-am obişnuit. Dar tu? De ce nu te atingi de mâncare ?

–O să o fac după ce trimit un mesaj.

–Afaceri?

–Cum ai ghicit ?  spune el zâmbind călduros

–Păi costumul te dă de gol .

–Hm, aşa e .

Chicotesc uşor după care îmi termin salata. Decid să îl aştept, ar fi fost nepoliticos să plec. După masă, Bryan mă însoțeşte spre locul de muncă.

–Păi, mi-a părut bine să te cunosc Eve. Sper să ne mai întâlnim.

–Ne vedem mâine la grevă. spun eu râzând

Bryan râde cu poftă şi spune :

–Ne mai vedem .

–Pe curând.

Urc spre biroul lui John cu un zâmbet larg pe față.

–Uite cine s-a decis să apară. spune John puțin supărat