(()) Capitolul 6 (())

110 13 4
                                    

       Fortăreața

În faţa noastră era un...un... Nu îmi venea cred! Rămasă fără cuvinte îmi trec mâna prin păr holbându-mă la creatura din faţa mea.

-Pe bune? Te surprinde un minotaur mai mult decât te-am surprins eu când am spus că sunt Hades?

-Da, gelos? chicotesc eu

Se încruntă la mine, provocându-mi hohote de râs.

-Ah, las ca pun eu mâna pe tine. zice el şi începe să mă gâdile

-Hades!!

Minotaurul ne privea lipsit de cuvinte, nu ştia ce să facă. Într-un final, Hades iese din maşină şi merge fix spre el. Îi spune ceva la ureche, iar acesta dă din cap speriat - în semn că a înţeles - .

-Ce i-ai spus? îl întreb eu când închide uşa de la maşină

-I-am spus să deschidă mai repede poarta. zice el zâmbind fals

-Aham. zic eu dându-mi ochii peste cap De la atâta lucru tremura?

-Ce pot să spun, mulţi se tem de mine. spune el cu mândrie

-Nu înţeleg de ce. Se pare că pe mine nu ai reuşit să mă....

Un valet deschide uşa la maşină şi îmi urează bun venit în timp ce ies afară. Drept urmare discuţia cu Hades s-a întrerupt, mereu suntem întrerupţi de cineva.

O altă clădire, o altă poveste. Hades mi-a arătat împrejurimile. Aparent, la parter toate camerele erau de securitate. Des folosite şi pentru localizarea ţintelor.

Primul etaj era plin cu dosare unde stocau informaţiile de rezervă, pentru orice eventualitate. Era o întreagă operaţiune.

-Aici oprim turul. spune Hades

Se îndreaptă către o uşă albă şi mă pofteşte înăuntru. Păşesc înainte nesigură de ce voi vedea. Mâna lui se opreşte pe zona de jos a spatelui meu :

-Asta e camera mea. Simte-te ca acasă.

-Unde pleci ?

-Am multe lucruri de rezolvat. Mâine te voi pune la punct cu toate detaliile.

-Aşa sper. spun eu ridicând din sprâncene

Îmi zâmbeşte apoi închide uşa. Aud cum paşii lui înaintează grăbiţi pe scări.

Sunt atât de obosită, dar nu am făcut nimic. De mâine trebuie neapărat să încep să-l ajut pe Hades. Pleoapele mele devin din ce în ce mai grele. În cele din urmă, cad pradă somnului.

*******

- Eve ? Ştiu că nu ai încredere în mine acum, dar te rog lasă-mă să îţi explic. Încerc să te salvez.

-Bryan....Zeus, dacă voiai să vorbim....

-Da ştiu, dar lasă-mă să explic. Nimic nu e ceea ce.....

Un fior rece mă trezeşte.

Ce tocmai...

-Scuze, nu am vrut să te trezesc. spune Hades şi îşi înfăşoară mâinile în jurul taliei mele

-Nu e vina ta. spun eu zâmbind

Închid ochii şi mă cuibăresc în braţele lui. Oare de ce încearcă să mă avertizeze ? Ce încearcă mereu să îmi spună Zeus ? Probabil pur şi simplu vrea să mă momească, da! Asta e. Nu trebuie să îi permit să se joace cu mintea mea.

*******

-Eve, e un şarpe. Să nu ai încredere în el.

-Buni? spun eu şi fug în braţele ei

-Draga mea, ai mare grijă. Eu şi bunicul....te iubim mult.

-Ştiu buni. Şi eu vă iubesc foarte mult.

-Ascultă cu atenţie. Nu vreau să rezolvi acel puzzle. Ok? Îmi promiţi asta?

-Îţi promit, dar de ce?

-Vei afla în curând. Deocamdată hai să păstrăm acest vis între noi ok?

-Ok.

O îmbrăţişez strâns. Doamne, totul pare aşa real. Mă simt de parcă spun adio pentru todeauna.

******

O pernă mă trezeşte brusc din vis.

-Neaţa somnorilă. spune Hades râzând

-Tuu! Treci aici.

Încerc să îl nimeresc cu o pernă, însă mă aleg cu o palmă peste fund.

-De azi sunt şeful tău. Drept urmare trebuie să îmi asculţi ordinele.

-În visele tale. spun eu chicotind

-Visele mele sunt cam reale. Deci ai grijă.

Simt cum tot sângele s-a oprit în obraji, dându-le o noanță roşiatică. Hades începe să râdă.

Privirea mea se opreşte pe o rochie albă frumos aşezată pe pat.

-Pentru cine e ....

-Ah, e pentru tine. M-am gândit că vei avea nevoie.

-Mulţumesc.

-Aştept afară. spune el zâmbind larg

Hm, e prima oară când nu trebuie să stau după el să iasă afară. Mă mir. Materialul alunecă uşor peste pieptul meu ajungând aproape de genunchi.

**********

Atenţia îmi este atrasă de un ecran uriaş, care se pare că a urmărit întreaga activitate a lui Zeus, un fel de hartă electronică.

-Ca să mă întorc acasă spune Hades trebuie sa găsesc cheia spre Olimp. Însă e foarte bine ascunsă în spatele acestei hărţi. Fratele meu adoră mesajele ascunse, drept urmare a ascuns câte unul în toate locurile de pe harta aceasta. Dacă punem cap la cap fiecare indiciu....

-...atunci vom fii capabili să aflăm unde este cheia.

-Exact.

Un zgomot asurzitor îmi întrerupe concentrarea. Îmi duc involuntar mâinile la urechi.

-Domnule... Avem o urgenţă.

---------Next?
❤❤

(779 cuvinte)

Zeul infernuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum