Zeul infernului

☕☕☕

        Spionaj?

-Ascult . spun eu căutând cu privirea o cale de ieşire

-Asistenta mea nu e prea pricepută, mereu greşeşte notițele. Mâine voi semna actele oficiale pentru unirea a două firme. Şi am nevoie de tine acolo.

-Nu cred că ai înțeles....

Cristofer se apropie şi mai mult de mine, mă dau în spate până ajung cu fundul pe biroul lui. Ma încolțit încă odată !

-Ce nu am înțeles ? spune el cu un zâmbet pervers în timp ce se apropie şi mai mult de fața mea

-Ccc....că....tu îîmi...rămâi ddator. spun eu bâlbâită

Cristofer râde şi se depărtează de fața mea, pot să respir iar.

-Nu e amuzant.

-Eşti atât de adorabilă.

-Ok, voi pleca acum...

-Nu aşa repede. spune el şi mă apucă de mână

-Vreau să .....!

Îşi lipeşte pieptul de al meu şi spune :

-Nu uita, mâine să fi aici la prima oră. Voi avea nevoie de ajutor.

-Şi dacă refuz ?

Se uită adânc în ochii mei şi îşi apropie buzele de ale mele, apoi le coboară spre gât. Îi simt respirația caldă cum îmi încălzeşte gâtul şi mă trece un fior de plăcere prin tot corpul :

-Dacă refuzi, păi.....chiar vrei să afli?

Spune el în timp ce îşi ridică capul şi mă priveşte rânjind. Oh nu, nu vreau. Cristofer deschide uşa.

-Okkk...voi fi acolo .

Zic eu şi aproape că fug pe uşă, nu mă opresc decât la biroul lui John.

-Am notat toate răspunsurile. Mai ai ceva pentru mine ?

-Da....

Petrec restul zilei la birou, ce tocmai s-a petrecut acolo ?! Eve trebuie să rămâi concentrată pe ce este mai important. După 4 ore de lucru, răsuflu uşurată. Am terminat ! Ah... Abia aştept să merg acasă.

-Eve ?

-Aici şefu, am terminat.

John mă cheamă în biroul lui, nedumerită fac ce mi se spune şi îl văd pe Bryan stând cu fundul pe biroul şefului meu. Chicotesc slab şi îl salut.

-Hei.

-Bună Eve, ți-am spus că ne vom revedea.

-Mă bucur că ai avut dreptate .

Zâmbim unul la celălalt şi apoi Bryan îl roagă pe John să ne lase singuri.

-Eu i-am cerut lui John să îți ofere sarcina asta. Sper că nu te-ai supărat .

Ezit un moment, dar apoi zic :

-Deloc .

La urma urmei, Cristofer era un subiect din ce în ce mai intens...adică interesant. Doamne Eve, concentrează-te !

-Faci o treabă minunată, eşti primul reporter căruia ......Cristofer a decis să-i răspundă .

-Mă bucur, dar nu cred că...

-Eve .

-Da ?

-Nu ştiu sigur dacă....

*******brrrrr********

Ridică telefonul, îşi cere scuze şi iese afară. Avea aceeaşi față ca şi Cristofer când a primit apelul. Ce se petrece aici?

Amintirea respirației lui Cristofer pe gâtul meu îmi provoacă un fior de plăcere. Ah la naiba ! Nu pot să rămân concentrată. E doar un alt bărbat care vrea să îşi bată joc de viața mea.

-Scuze, probleme urgente .

-Deci eşti şeful şefului meu . spun eu şi ne bufneşte pe amândoi râsul

-Dacă priveşti aşa, sunt şi şeful tău .

-Hm... şi cred că îți place la nebunie .

Zâmbeşte şi se uită în altă parte.

-Şi... ai vrut să mă spionezi sau ce.

-Eram curios ce fel de fată a reuşit să stoarcă informațiile de la Ha... Cristofer . se corectează el rapid

Cum adică Ha...ce nume.. că doar nu Hades. Lol cred că mi-am pierdut mințile. Aşa ceva nu există, nu? Nu !?

-Hm...şi m-am ridicat la nivelul aşteptărilor tale ?

-Cu siguranță .

-Mă bucur .

-Eşti liberă Eve .

-Mersi. Pe mâine patroane.

Chicoteşte încet şi spune :

-Ai grijă cu el.

-De ce ?

-E cam lipicios cu fetele ca tine .

Pentru un moment îmi pierd echilibrul şi alunec, dar mă mențin pe picioare. Îi arunc o privire lui Bryan gen,e vina ta. El dă din umeri în semn de pardon şi râdem amândoi.

Nu mai pot să mă gândesc la nimic, sunt atât de obosită. Fiecare muşchi din corpul meu zbiară după plapuma şi patul meu cald de acasă !! Şi Oliver, off săracul de el, probabil că mă aşteaptă la uşă.

Descui uşa şi sunt întâmpinată de el cu un mieunat puternic.

-Da Oli, mama e acasă . îl pup şi mă duc spre bucătărie

Oare ce voia să zică Bryan prin ,,fete ca mine" ? Sunt milioane de fete ca mine, nu sunt specială.

Îi pun mâncare şi apă lui Oliver şi mă trântesc în pat. Nu îmi e foame, vreau doar să dorm. Să închid ochii şi să fiu întâmpinată de acel peisaj negru şi de acea linişte interioară. Nu îmi e frică să rămân singură cu gândurile mele. Dimpotrivă, chiar vreau asta. Aşa am timp să le sortez.

Îmi pun o pernă peste față să mă răcoresc, de la atâtea gânduri mi s-au încins creierii. Scot un picior afară din pătură şi oftez. Mâine voi avea multă muncă de făcut.

_____next?_______

VA URMA
Hey guys 😁✌
Nu uitați de vot dacă vă place şi....aştept opiniile în privat sau mai jos fie ele bune sau rele.❤

(802 cuvinte)