Final

73 7 0
                                    

               \------Prima parte-------/

În acel moment singurul lucru pe care ma puteam concentra era pulsul inimii ei, asemenea unor bătăi de tobe.

În jurul nostru totul se învârte cu viteza luminii, o învălmășeală de culori ce se contopesc la un loc asemeni unui curcubeu distorsionat. Toate fiind menite să îți distragă atenția de la locul unde vrei sa ajungi, cu scopul de a te prinde în ciclul nesfârșit al propriei minţi. O strâng mai strâns în brațe, inimile noastre bătând asemeni uneia singure.

Încă nu îmi vine să cred că ne-am regăsit. Nu ne știm de așa mult timp și totuși simt că o știu de o viaţa. Un lucru ce e un mister până și pentru mine.

–Rezistă Eve! Încă puţin!   strig eu

–Hades..!

Simt cum strânsoarea ei se intensifică.

–Sunt aici!

Dintr-o data e liniște, iar spectacolul de lumini dispare fiind beznă totală.

–Suntem aproape de ieșire. Trebuie doar sa gasim ușa.   îi șoptesc eu

–Nu-mi da drumul la mână.

–Niciodata.

Prin întuneric îi caut faţa și o strâng la piept.

–Eve, îmi pare rău că nu am fost acolo când Zeus...

–Shh.. Nu e vina ta.   spune ea

Îmi plimb mâinile peste obrajii ei umezi și îmi lipsesc fruntea de a ei apoi mă aplec spre buzele ei. Simt cum se ridica pe vârfuri flămândă după sărutul meu. Mâinile ei urcă de pe spatele meu înspre gât apoi în păr.

–Îţi place la nebunie să mă ciufulești.  spun eu râzând

Eve mă lovește jucăuș în piept apoi chicotește. O trag înapoi lipind-o de mine.

–Unde crezi că te duci?

–Hades trebuie să găsim o ieșire, nu putem rămâne aici.

–De ce nu? Îţi e așa de dor de faţa mea deja?

–Oh Doamne, de ce eu?   spune ea ironică

–Cred că deja am rezolvat acest mister.    spun eu lipindu-mi buzele de ale ei     Ok nu putem sta aici. Hai să găsim ieșirea.

–Întunericul nu îţi mai priește?   spune Eve într-un mod jucăuș

–Daca mai rămânem mult timp ai să descoperi cât de mult îmi priește.  

Trasez cu mâna o linie dreaptă pe spatele ei de la gât în jos.

–O..ok! Ce căutam mai exact?

Râd, amuzat de reacţia ei.

–O amintire.

–Cum...?  spune Eve nelămurită

–Mai exact ultima amintire pe care ai avut-o pe pământ cu o persoană care înseamnă totul pentru tine. Trebuie să îţi amintești. Bezna a fost pusă de aici de Zeus în perioada când te hrănea cu minciunile lui. E un blocaj între mintea ta și realitate.

Pentru câteva momente e o liniște totala apoi un curent de aer vine de sub noi. Suntem în aer, dar de data asta cădem din cer.

–Hades am reușit!!! Am reușit!!   spune ea plină de veselie strângându-mă de mână

–Hai să facem revenirea pe pământ mai comodă.    spun eu zâmbind și trosnesc din degete

Poseidon și ceilalţi ne privesc plini de recunoștinţă lăsând afară un chiot de fericire:

–Au reușit!!

                          ********

După o serie de îmbrăţișări Eve începe prin a le povesti tuturor ce s-a întâmplat, apoi este pusă la curent cu situaţia noastră actuală.

–Am câștigat? S-a terminat într-un final?!   întreabă Eve șocată

Îi ridic fata mototolită de la atâta plâns şi îi şterg lacrimile cu mâinile mele.

–Oh Eve, mă bucur atât de mult că eşti bine.   spun eu cu ochii înlăcrimaţi   Da s-a terminat.

Eve mă fixează cu privirea apoi spune :

–Mă temeam că nu voi apuca să îţi spun niciodată ce simt cu adevărat despre tine Hades.

Face o pauză și inspiră adânc.

–Te iubesc!

Tresar șocat, apoi realizez că și ea este la fel de speriată ca și mine. Buzele îi tremură, iar pulsul îi creşte. Îi e teamă că nu simt la fel. Crede că o voi respinge pentru că par distant. Îmi cobor capul spre fruntea ei, unde îi aplic un sărut, buzele mele coborând apoi spre obrajii ei roşi. Atât de fierbinţi încât au topit gheaţa din inima mea. Își trece mâna prin părul meu ghidându-mă spre buzele ei. O strâng în braţe zicând :

–Jur că nu voi renunţa la tine niciodată! Nu îţi voi da drumul!

–De ce?   şopteşte ea zâmbind parcă căpătând curaj

–Pentru că te iubesc Eve! Simt că înnebunesc când nu ştiu dacă eşti în siguranţă.

O trag mai aproape. Faţa ei radiază de fericire.

–Sunt aici. Nu plec nicăieri.  spune ea așezându-și capul pe pieptul meu

–Promiţi?   

–Promit!

–Bine, Pentru că vreau să îmi petrec restul vieţii alături de tine.

Eve tresare încremenită.

–Hades?

–Eve.

O privesc zâmbind mai fericit ca niciodată. Ea înghite în sec.

–Vreau să îţi arăt ceva.

–––––Va urma

Nu credeam că voi putea vreodata să termin această carte, am tot amânat sperând că poate nu trebuie, însă e timpul..

Următorul capitol o sa fie și ultimul al acestei cărţi. Vreau să mulţumesc tuturor celor ce au votat și au citit cartea. Mulţumesc că v-aţi făcut timp. Apreciez enorm sprijinul și mesajele frumoase de încurajare primite. Va pup. Lectură plăcută în continuare.

Zeul infernuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum