I will save you

Capitolul 8

-Haine! Răspunde Adrien! Te rog!spune adolescenta trista având telefonul la ureche.

-Nimic?întreabă micul kuami iar bluenetta clatină negativ din cap.

-Nimic!spuse dând telefonul jos. Cred ca este foarte supărat.spune fata dezamăgită de reacția sa cu doua zile in urma.

-Nu iti face griji Marinette, probabil este ocupat. Te va suna când va vedea apelurile.

-Mă îndoiesc. L-am supărat destul de rău alaltăieri. Sunt un dezastru.spune bluenetta asezandu-si capul pe genunchi.

-Nu, nu esti. Nu ai reacționat foarte corect alaltăieri, într-adevăr. Însă a fost pentru ca erai supra-incarcata cu informații. Sa vina Adrien și sa iți spună ca Chat Noi te poate ataca doar ca sa îi facă rău lui Luka a fost picatura care a umplut paharul. Iar Adrien nu a făcut nimic altceva decat sa întețeasă focul deja aprins. Dar nu iti face griji, dacă Adrien este cu adevărat prietenul tău arunci va lua legătura cu tine oricând va avea ocazia.spune Tikki incurajandu-si stăpâna, care o privea cu o expresie trista.

-Poate ai dreptate. Probabil mă va suna cand-    dar telefonul din mana sa începe sa vibreze atragandu-le atentia amandurora.

-Cine este?întreabă kuami-ul curios iar bluenetta ridica cu speranța telefonul în dreptul fetei sale.

-Luka.spune dezamăgită de persoana care o apelează. Alo?

-Marinette, trebuie sa trec pe la bunica mea. Ultima dacă când am fost la ea a spus ca vrea sa te revadă. Vrei sa vii cu mine?întreabă brunetul și bluenetta zâmbește ușor.

-Desigur. Mă îmbrac și ne întâlnim în fata liceului.spune si închide apelul.

-S-a întâmplat ceva?

-Mă duc împreună cu Luka la bunica sa.spune și oftează ușor dezamagita. Speram sa fie Adrien cel care mă suna.continua bluenetta trista.

          Își așează telefonul pe noptiera și merge către dulap alegandu-si o pereche de pantaloni și un pulover gros.  Afară nu este cine știe ce căldură, și este nevoită sa se îmbrace ceva mai gros ca de obicei. Își ea veșnica geanta rozalie făcură de mâinile sale acum ceva timp, pe cand parintii ei încă mai trăiau, si își așează înăuntru telefonul, câteva fursecuri și niște bănuți pentru a-i cumpăra bătrânei un mic cadou, cum face de obicei când merge în vizita. Nu avea foarte mulți bani, însă totuși găsea câțiva pentru bunicuța care îi devenise foarte draga. Obișnuia sa îi cumpere ghemuri de ața de diferite culori. Adora sa croșeteze, și dacă nu se înșeală chiar crede ca mai are în dulap un fular făcut de dumneaei. Rar se întâmplă să nu aibă bani pentru ghemuri colorate, dar mereu găsea ceva prin casa care sa o ajute cu croșetatul unui nou articol vestimentar.

         După ce se asigura ca si-a luat tot ce are nevoie, Marinette coboară pe scările blocului ca mai apoi sa mearga spre liceul, care se afla vizavi de blocul în care locuiește.

         Îl observa imediat pe brunetul drag ei așteptând în fata scărilor, care urca spre clădirea liceului, și aleagă către el.

-Hei!spune zâmbind iar bluenetta îi zâmbește ușor înapoi.

-Hei.raspunde simplu și pornesc amândoi la drum.

-Ești bine? Nu pari a a fi in apele tale.spune Luka iar bluenetta înghite în sec.

      Nici nu are de gând sa îi spună motivul pentru care se simte așa. Au mai fost scene de gelozie venite din partea brunetului, și toate erau din cauza lui Adrien. Ba chiar era sa se despartă de câteva ori din cauza blondului, însă Marinette știa cum sa îl facă pe Luka sa vadă de fapt adevărul. Adrien nu este nimic mai mult un prieten. Un prieten foarte bun cu care se înțelege bine.

-Nu am dormit foarte bine aseară.minte bluenetta sperând ca iubitul ei o va crede pe cuvânt și ca nu îi va adresa ale întrebări.

-Arunci trebuia sa ramai acasă! Poți sa stai sa te odihnești, îi spun eu bunicii de ce nu ai putut veni.spune Luka aproape imediat .

-Nu, nu! Acum sunt mai bine! Am reușit sa adorm puțin când am ajuns acasă. Nu trebuie sa te îngrijorezi!îl calmează adolescenta.

-Ești sigura? Nu vreau sa te simți rău din cauza mea.spune brunetul invinovatindu-se.

-Sunt bine Luka, nu îți face griji.spune bluenetta zambindu-i încurajator observând aproape imediat magazinul de croitorie pe langa treceau. Așteaptă!îl oprește adolescenta imediat din a își mai continua drumul. Mă duc sa îi iau un ghem de ața bunicii tale, asteapta-ma afară.ii aduce fata la conștiința iar baiatul da afirmativ din cap în semn de intelegere.

        Bluenetta intra înăuntru și privește curioasa culorile disponibile din magazin. Dacă nu se înșeală i le-a cumparat pe toate bătrânei, însă a observat ultima oară cum ghemul verde era pe cale de dispariție,  așa ca merge politicos la vânzătoare și îi cere unul. Imediat cum îl primește într-o plasa,  bluenetta scoate cei cinci euro și îl plătește urmând sa iasă  din magazin.

       Isi întoarce din instinct privirea către Luka și aproape ca își scăpa plasa jos când la nu mai puțin de trei metri în fata iubitului sau se afla Chat Blanc rânjind malefic către el. Bluenetta nu sta pe gânduri si alerga imediat către brunet când îl observa pe motan ridicând gheara către el.

-Încetează!țipă adolescenta ajungând intre cei doi, stand cu fata către motan și aparandu-si iubitul. Opreste-te din a îi mai face rau lui Luka!spune serioasa în timp ce motanul o privește cu o oarecare confuzie.

        Ce face aici? De unde a apărut? Sa de-a naibii dacă știe. Fata asta este mai ceva ca un ninja. Însă ceea ce știe sigur este ca nu o poate răni. Nu vrea și punct. Indiferent dacă Howk Moth îi ordona sa rănească toți cetățenii din Paris, Marinette Dupain-Cheng este singura persoana pe care nu o poate răni. Vazand-o așa de sigura pe sine în fata lui, aparandu-si iubitul îl face sa creadă ca nu îi este deloc frica de el. Tipic ei. Ar trece prin foc și apa numai pentru a-si apara prietenii. Dacă fata asta ar fi Ladybug, cu siguranță i-ar tine fata mai ceva decât acea adolescenta care nu este în stare nici sa îl atingă.

       Zâmbește cât se poate de discret, fiind sigur ca nu îl va vedea nici unul dintre ei si pleacă. Pe Luka îl poate ataca oricând, asa că nu are de ce sa își facă griji.