I will save you

Capitolul 39

       La doua clădiri distanta de blocul lui Marinette, blondul reușeste sa găsească un loc sigur în care sa se transforme în Chat Blanc pentru a ajunge mai rapid acasă.

       Oftează apăsat, momente din ultima lupta avuta derulandu-se în mintea lui. Sunt așa de multe probleme la mijloc, iar ce s-a intamplat cu o zi în urmă nu a făcut nimic mai mult decât sa le agraveze. A aflat ca fata pe care o iubește este în același timp cea căreia i-a vrut răul. Tot ea a rămas fără miraculous din cauza lui Adrien.

       Cat nu ar vrea sa dea timpul înapoi. Sa trăiască din nou în zilele în care lupta împreună cu Ladybug contra akumatizatilor. Zile în care o putea vedea pe Marinette zâmbind în fiecare zi. Însă egoismul lui l-a făcut sa distrugă toate acele momente frumoase, și sa transforme visul pe care îl trăia într-un coșmar. Cădea ușor într-un gol întunecat fără cale de scăpare.

         Ajunge în scurt timp în fata vilei sale, detransformandu-se după un colt întunecat la clădirii. Merge cu pași mici pana la intrare, privind încruntat către asfaltat ce duce spre ușa casei sale.

         Este conștient ca nu poate repara totul acum. Este mult prea târziu pentru asta. Însă cu siguranță nu poate lăsa lucrurile așa cum sunt. Trebuie sa facă ceva. Ceva care sa schimbe în bine măcar un lucru. Și știe ce ar putea face. S-a gândit la asta tot timpul, insa este o decize riscanta și periculoasa. Dar decizia va putea sa o facă pe Marinette fericita din nou, iar pentru asta merita sa își asume riscurile.

       Pășește în liniște în casa sa, și tresare când exact în fata ușii îl aștepta tatăl sau, împreună cu Nathalie în dreapta lui.

-Unde ai fost pana la ora asta?întreabă barbatul aspru iar Adrien înghite în sec, însă nu lasă să iasă la iveala nici o emoție.

        Îl ignora și trece nepăsător pe lângă el, următoare destinație fiind camera lui.

-Adrien, ti-am pus o întrebare!mărește Gabriel tonul, însă blondul continua sa își vadă de drum.

        Ajunge în dormitorul sau și se asigura ca încuie ușa camerei, urmând sa se arunce în pat începând sa se gândească la un plan pentru  a se inflirta în camera secreta a tatălui sau.

        Știe sigur ca în jumătate de ora tatăl sau si Nathalie obișnuiesc sa plece în dormitoarele lor. Dacă blondul va fi cât se poate de atent va reuși sa ajungă pana la tabloul mamei sale și sa deschidă ușa secreta, fără zgomot.

         Așa și face. După ce s-a asigurat  de mai multe ori ca cei doi nu mai stau în biroul în care blondul avea treaba, acesta a mers pe vârfuri pana acolo. În fata sa se afla acum tabloul uriaș al mamei salate.  Tablou pe care obișnuia sa îl privească zilnic gandindu-se la momentele pe care le-a petrecut cu ea în urma cu trei ani.
    
         Însă acum nu are timp pentru asta. Adrien a venit aici ca sa duca la bun sfarsit o misiune.

          Prinde cu vârful degetelor rama tabloului și deschide lent și cu mare grija ușa secreta, cât sa incapa pe ea și sa pătrundă în interior. Închide pe urma tabloul, ca sa se asigure ca nu va fi prins.

           Este înăuntru.  Acum tot ce trebuie sa facă este sa caute lucrul de care are nevoie. Camera nu are prea multe locuri în care poți ascunde ceva, insa tatăl lui este expert la camuflarea obiectelor, așa ca încearcă sa caute în fiecare colțișor al camerei.

          Știe sigur ca aici sunt cerceii bluenettei. Și nu va pleca de aici pana nu îi va găsi. Dacă nu poate sa repare ceva din viața lui, va încerca să repare măcar o crăpături din viața lui Marinette.

          Însă nu poate decât sa se gândească și la faptul ca aici ar putea fi si inelul sau cel adevărat. Inelul ce îl are pe Plagg. A mai încercat de câteva ori sa își caute bijuteria, însă nu a gasit-o nicăieri. Și se gândește ca nu cumva sa se afle în permanență la tatăl sau, tocmai pentru a nu fi găsit.

         Trece jumătate de ora de căutare iar blondul nu a putut găsi nimic. A verificat de trei ori același locuri însă nici urma de cercei. A fost pe cale sa se dea bătut și sa încerce în alta zi, însă de data asta, însă își aduce aminte un lucru.

         Tabloul ce ascunde camera aceasta, este de fapt un dulap deghizat. Cerceii sunt cu siguranță acolo.

        Aleargă cu pași mărunți către ieșirea din camera secreta. Inchide usa, iar după deschide cu mare grija dulapul. Și mai ca ii luceau ochii când vede cerceii așezați pe o mica pernuța roșiatică. Îi ia cu grija în palme, căutând cu privirea și inelul sau, însă nu găsește nimic. Oftează dezamăgit și închide ușa dulapului, urmând sa se transforme în liniște alergând către geamul biroului. Îl deschide ușor și sare pe el, alergând pana la casa lui Marinette, ținând cu mare grija cerceii în pumnul sau.