Împrumutul 🔱 (Dragoste neîmpartăşită) Volumul ll

4

Stiti cum se simte un om ranit de cineva drag si apoi abandonat si lasat sa moara in agonie? Asa m-am simtit eu in seara aceea cand Derek m-a lasat cu insuportabilul de Ryan care m-a tampit la propriu. Mi-a ranit creierul. O sa ma razbun pentru ca mi la lasat pe papagalul ala moțat pe cam.  Cum a putut sa ma lase la greu cu pacostea aia? Tradatorul!  O sa il ucid!  Sa nu mai zic de indragostita de Kate! Hă...halal prieteni.

-Si cum mai merge treaba Ev?

-In legatura cu ce?

-Stii tu... cu majoretele,cu scoala...cu baietii... Zise el asezandu-se mai comod pe canapeaua de la masa cafenelei, ridicandu-si o mana pe spatarul acesteia si zambind cu inteles.

-Merge bine... raspund eu intr-o doare numai sa scap de el.

-Si... iti plac molustele? Am acasa o colectie intreaga. Ai vrea sa vii pe la mine sa o vezi? Daca intelegi ce vreau sa spun... adauga el ridicand repede si des din sprancene.

-Yâuuuu...nu mersi!  Nu accept nic-una din propuneri. 

M-am scarbit imediat de imaginea vazuta. Ryan era un baiat dragut, brunet cu ochii caprui, destul de okay pentru celelalte fete dar nu si pentru mine. Si asta am realizat tocmai in seara aceia ca eu nu voiam orice baiat insa era prea tarziu dupa ce in dimineata urmatoare m-am intalnit cu Kate.

-Hei Kate!  Pamantul catre Kate!  Imi flutur eu mana in fata ochilor ei atunci cand aceasta doar ofteaza si se prelinge usor pe usa vestiarelor de pe holul scolii. Am inceput sa rad fara a ma putea abtine.

-Oh Ev!  E asaaa de frumos... e asa de dulce, e ca un zeu!  Nu am putut dormi deloc cu gandul la sarutul pe care mi l-a dat si dupa fata lui satisfacuta, mi-a dat de inteles ca vor mai fi si altele.  A spus prietena mea, zambetul meu pierind imediat.

-Te-a sarutat?! Derek....Derek te-a sarutat?  Rasul m-a bufnit si mai tare.

-Hei! De ce razi?! Se ridica usor prietena mea putin descumpanita de ceea ce faceam eu. 

-Adica vrei sa spui ca bro nu a incercat nimic mai mult?!

-Nu, de ce? Trebuia?! Intreaba ea incurcata privindu-ma crucis.

-Nu, nu trebuia.  Ii spun zambind. Dar am impresia ca cineva s-a indragostit.  Ii spun si o lovesc usor cu pumnul in umar in timp ce cu cealalta mana tineam de manualele de geografie. Cuvintele mele o fac sa roseasca, pe Kate, una din cele mai vulgare persoane pe care le cunosc eu.

-Norocoaso! O sa mi-o platiti amandoi ca m-ati lasat cu papagalul de Ryan acolo. Spun incercand sa fac pe bosumflata, dar mai mult stanind rasul prietenei mele! Iti vine a crede ca mi-a propus sa ma duc la el acasa sa imi arate colectia lui de moluste?! Moluste? Pe bune?! Asa agata el o fata?

-Cine agata ce? Aud o voce barbateasca cunoscuta in spatele meu in timp ce mana lui poposeste usor, din obisnuinta, pe talia mea. 

-Ău...salut Derek! Exact persoana pe care o cautam!  Ai sa mi-o platesti cu varf si indesat pentru faptul ca m-ai lasat singura cu dobitocul de  Ryan acolo.  M-a intrebat daca vreau sa ma duc la el acasa sa ii vad colectia de moluste!  Moluste!  Tip exasperata pe holurile liceului gesticuland. Derek izbucneste in hohote de ras tinandu-si burta cu ambele maini, urmat de prietena mea.  Nervoasa, plec de acolo si ii las in pace. 
Toata ziua nu am mai vrut sa dau ochii cu ei.si nici in urmatoarele doua zile.  Clar eram exclusa. 

-Evy... stai!  Nu fugi!  Striga Derek incercand sa ma prinda pe holurile liceului.  Serios Evy... nu m-am putut abtine sa nu rad.  Iarta-ma!  Striga in continuare acesta facandu-ma sa ma opresc din mers si sa ma intorc spre el. 

-Poate ti s-a parut amuzant dar mie nu.  In fine, cum iti merge cu Kate?  
Pe fata lui apare un zambet optimist increzator ca l-am iertat. Ha!  S-o creada el. 

-Evy, nu am vrut sa tse las singura cu ala!  M-am lasat dus de val si am luat-o pe Kate de acolo ca sa fiu doar cu ea si am uitat de prietena mea.  Nu am vrut. Imi pare sincer rau! Si in legatura cu Kate, momentan imi merge bine!  Crezi ca ai putea sa iesi deseara cu noi?

-Ăăă...nu...adica nu stiu... nu as vrea sa va incurc...

-Hai zau asa!  Ne vedem deseara tot la aceeasi cafenea. Ma ia in brate si ma pupa parinteste pe frunte dupa care pleaca in fuga dar apuc sa ii strig ce aveam de zis. 

-Daca il mai aduci pe Ryan iti bag mormolocii lui pe gat! 

-Mai vedeeeeem!  Tipa el luand o cotitura la dreapta caci sigur intarzia la ora de sport.
-Oh la dracu', intarzii si eu!  Tip panicata si o iau la fuga pe hol dand din greseala peste cineva. 
-Oh... imi...imi pare rau!  Sunt in graba!  Spun adunand cartile ca mai apoi sa vad cum si acea persoana se apleaca sa le adune pentru mine. Ma opresc automat si ma uit la persoqna respectiva. 
-Evelyne... uite imi pare,  imi pare rau pentru seara  aceia.  Chiar voiam am un subiect de discutie cu tine si m-a luat gura pe dinainte. Adevarul e ca eu chiar te plac si...si chiar voiam sa iti captez atentia.

-Ryan...uite ce e... vorbim mai incolo caci chiar trebuie sa ajung la ora. E bine asa?

-E perfect Evelyne!  Se bucura el ca un copil mic zambind cu gura pana la urechi. Ne vedem deseara!!! Mai adauga fugind pe holul scolii.