Capitolul 35

2.4K 121 10
                                    

Totul a inceput acum jumătate de an.oftez punându-mă mai confortabil in pat,stând faţă in faţă cu mama
Ne- dat drumul mai devreme de la școală așa că am venit spre casă dar o bubuitură m-a făcut să mă întorc și să pot observa un tragic accident. Era Derek. Un Derek plin de sânge,pe moarte. Bineinteles că nu-l cunoșteam dar bineinteles că am incerc să-l ajut.
In fine..a venit ambulanţa,l-a dus la spjtal,m-am dus să-l caut,am aflat cum il cheamă si de atunci a inceput totul. M-am dus in fiecare zi la el. I-am donat sânge si i-am dat lanţul meu auriu,de la Max. Am simtit că el are mai multâ nevoie de lantul meu norocos decât mine. După ce s-a trezit si a iesit din spital,am avut mici conflicturi cu el..Dar mna..Adevărul e că m-am indragostit de el incă de când l-am văzut plin de sânge...am simtit ca e ceva special la el,intelegi?..Apoi i-am făcut portret..Nu stiu cum a ajuns la el..dar a ajuns. Ne-am certat si pe tema asta..Apoi mi-a făcut si el. Nu stiam asta până nu le-am văzut in ziua in care mama lui a venit si a aruncat ambele portrete pe jos..bineinteles ca după i-am cerut o explicaţie și mi-a zis că sunt prima fată pentru care simte ceva si alte lucruri..
Nu prea l-am crezut.
Acum câteva zile ,la scoală,a apărut la ora mea. După oră a iesit ceva "bătaie" intre el si Aiden,motivul eu..inf..Am fost dezamagita ca s-au batut si trista. Am fost in baie,am dat cu pumnul in pereţi,si apoi am plecat de la scoală.

Inainte să plec,am trecut prin locul unde cei doi s-au bătut si am văzut o hartie. Era o scrisoare..de dragoste..de la Derek.zic in timp ce mă ridic,caut prin sertar si ii ofer mamei scrisoare,continuând să vorbesc.

Am fost la el acasă si am cerut explicatii. Mi-a zis ca e indragostit de mine si că e adevarat ce a scris acolo. Apoi mi-a bandajat mâinile care erau pline de sânge. După am primit un mesaj de la Aiden..Si Derek s-a enervat cand a citit mesajul ăla si a inceput să tipe si sa ma facă târfă..si de aici restul stii..ce nu stii este faptul că ieri m-am intalnit cu el intamplator,mi-a zis ca vreau sa vorbim dar eu refuzasem. Apoi a inceput ploaia si cu chiu cu vai am acceptat să vorbesc cu el,stiind că mă duce intr-un loc adăpostit. Am ajuns la o cabană unde am aflat că s-a mutat o perioadă,până isi face altă casă pe motiv că s-a certat cu tatal lui după..seara aia.
Mi-a zis ca ii pare foarte rău si ca a fost nervos si chestii..si eu l-am iertat..pentru ca il iubesc. Si tu trebuie sa ma intelegi. Pentru că si tu i-ai iertat tatei multe greșeli pentru ca il iubeai..oftez dupa ce i-am zis aproape toată povestea.

Mama mă privea atentă,analizând tot ce ii zic.
Vine spre mine si imi pune mâna pe umăr,privindu-mă cu calm si zâmbindu-mi pal.

—Maia,trebuia să ai incredere in mine si să-mi spui. Bineinteles ca te inteleg. Mereu o fac si mereu am s-o fac. N-o să te judec că esti indragostită de el pentru că stiu că el e un băiat bun chiar dacă..mna,trecutul lui nu e așa bun..Mă rog,dacă tu-l iubești si simti că te merită,eu te sprijin. In orice ai de gând să faci mai departe chiar dacă eu nu sunt in toate prea bune cu parintii lui.zice mama zâmbind

Mă strâmb putin,neintelegând ce se petrece intre ei..De ce se urăsc așa tare pentru că stiu foarte bine că asta e ură.
Decid sa n-o intreb acum,decât s-o strâng la piept si sa ii multumesc.

—Tata nu e prea de acord cu el.murmur

—O să fie cândva. Promit.imi zice mama zâmbitoare

După alte câteva minute bune in care am stat imbrăţisare,mama se desprinde din imbratisare si se ridică in picioare.

—Știu că ai aflat de..plecarea in vacanţă..Scuze că nu ti-am zis dar nu prea am avut timp.  Mă rog..Mâine plecăm,sa iti faci bagajele.zice mama frecându-și mâinile iar eu fac ochii mari,ridicându-mă si eu in picioare

—Poftim? Mâine?!ţip exasperată prin casă

Nu era de ajuns ca plecam toată vara? Acum plecăm si imediat după ce termin a 11-a?

—Da Maia...zice apoi iese din cameră,lăsându-mă cu atat de multe  pe cap.

Oftez și mă arunc in pat,gândindu-mă ce o să fac eu atât de mult timp plecată.

Nu apuc să mă gândesc prea mult pentru că Rebeca,Alex si Molly mi-au invadat camera,sărind la propriu pe mine.

—Ce Dumnezeule fată!!! De ce nu ne-ai dat un semn de viaţă?ţipă Rebeca revoltată la mine

—Sincer voiam să te dau dispărută dacă nu-i răspundeai mamei tale.zice si Molly

—Eu unul stiam că esti bine.zice zâmbind Alex

Am inceput să râd si să le povestesc prietenilor mei toate intâmplările petrecute cu o zi in urmă.

Molly si Rebeca pareau extrem de incantate că sunt fericita. Alex era putin iritat că l-am iertat pe Derek dar nu a avut incotro asa că si el era fericit pentru mine.

—Știi că dacă iti face ceva de data asta nu mai scapă,da?zice Alex care mă ajută impreuna cu Molly si Rebeca să impachetez.

Incep să râd si dau aprobator din cap,apoi continui cu bagajele.

După o oră intreagă bagajele erau gata iar noi eram extenuaţi.

Sunt tristă că trebuie sa plec si sa ii las aici,dar si fericită că o să am o vacanţă probabil frumoasă.

—O să imi fie așa dor de tine.se plânge Molly la mine

—Și nouă.zic Alex si Rebeca in cor

I-am luat in brate si le-am zâmbit pal.

—Incă nu am plecat deci hai să facem ceva!zic eu fericită ca să-i scot din starea lor de melancolie.

—Ai dreptate. Hai la club.zice Alex zâmbăreţ

Zâmbesc si dau aprobator din cap,la fel făcând si celelalte două vaci.

—Păi atunci eu merg să mă pregătesc. La 8 să vii să mă iei.ii zice Rebeca lui Alex.

El zâmbește si dă aprobator din cap ca mai apoi Rebeca să dispară pe ușă.

A plecat si Alex cu Rebeca să se pregătească,rămăsând singură si căutând o rochie prin dulap.

Iau până la urmă o rochie neagră,mulată,cu pantofi de 15 cm si mă machiez destul de..natural.

Mă uit la ceas si pot observa că e 19:30.
Cobor scările si intru in bucătărie,dând de Max ce mânca niste clătite si părea destul de ingândurat.

Isi mută privirea spre mine când imi fac simtiţă prezenţa si se ridică imediat,venind spre mine.

—Îmi pare rău.zice lăsând capul in jos

Oftez si ii arunc un zâmbet,ducându-mă să-mi torn un pahar cu apă.

—E ok.răspund după ce beau paharul cu apa rece

—Te duci la intâlnire cu Derek?zice trecându-și mâna prin păr.

Imi dau ochii peste cap si dau negativ din cap

—Merg in club cu Alex,Rebeca si Molly. Vrei să vii?

Isi ridică o sprânceană si zâmbeste

—Molly?

—Da,Molly.zic râzând de expresia feţei sale

—Sunt gata in 10 minute!!se aude vocea lui de pe scări.

Cum naiba a fugit așa repede? Si de ce a reactionat asa când a auzit de Molly? Oare....?
O doamneeeeee!!! Trebuie să aflu neapăratttt.

Incep să râd in sinea mea si dau să plec din bucatarie dar Alex isi face apariţia,luându-mă deoparte si zicându-mi:

—Sunt îndrăgostit.

Rămân puţin șocată de ce imi zice si de felul cum mi-a zis,dar apoi incep să zâmbesc si mai că era să ţip dar mi-a pus mâna la gură.

—Să nu indrăznești să zici ceva.mârâie el la mine si eu chicotesc

—Cine e norocoasa?intreb trecând pe lângă el,așteptând un răspuns

—Păi e....

Doar un pariu?                                                      Volumul 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum