Doar un pariu? Volumul 2

Capitolul 34

Razele calde ale dimineţii mă fac să clipesc de câteva ori,obișnuindu-mă cu lumina puternică.
Un miros plăcut de cafea mi-a invadat nările,trezindu-mă instantaneu.

Mă uit in jur și mici fragmente din noaptea trecută și-au făcut loc in mintea mea.
Cum Derek m-a salvat de la "suicide",cum am ajuns la el acasă,cum am vorbit cu el si cum buzele sale s-au presărat de ale mele.

Roșesc instant când realizez că eu am adormit in timpul filmului si că mă aflu in casa lui Derek.

—Te-ai trezit!exclamă Derek venind la mine cu o cană mare,albă

Mirosul era plăcut. Zâmbesc si ii iau cana din mână,gustând

—E delicioasă.murmur pentru mine dar sunt sigură că m-a auzit pentru că a inceput să zâmbească

După alte câteva minute in care am vorbit si ne-am băut cafeaua,am decis că trebuie să plec.

M-am dus la baie si mi-am luat lenjeria si hainele pe mine,ca mai apoi să merg inapoi in sufragerie,unde era Derek

—Mersi că m-ai lăsat să dorm aici.zic zâmbind

Se ridică in picioare si simt cum stomacul meu se strânge.

Mâinile sale coboară pe talia mea,trăgându-mă mai aproape de el.
Privirile noastre au făcut contact vizual timp de câteva secunde bune,apoi buzele sale s-au lipit de fruntea mea ca mai apoi să-mi ia faţa in palme și să-mi sărute buzele.

Sărutul era unul lent dar sălbatic in felul lui.

După ce ne-am desprins din sărut,si-a lipit fruntea de a mea si mi-a soptit:

—Ești minunată Maia. Aș vrea să fii a mea pentru totdeauna.

La auzul acestor cuvinte am roșit instant. Zâmbetul meu era pe cale să-și facă apariţia dar nu voiam să stie că sunt atât de entuziasmată asa ca mi-am mușcat buza si am tăcut.

Se dezlipeste de fruntea mea ca mai apoi să mergem spre iesire.

Iesim din casă si ne plimbăm prin pădure până ajungem la autostradă.

Vorbim,râdem si zâmbim.
Asta facem până să realizăm că am ajuns in faţa casei mele.

—Mersi că m-ai condus.ii zic zâmbind

—Eu iti multumesc că m-ai iertat Maia. M-ai făcut așa fericit.zice luându-mă in braţe

Stăm câteva secunde dar atunci vocea fratelui meu se face auzită si ne face să ne desprindem

—Văd eu bine sau tu tocmai te-ai luat in braţe cu el?!ţipă fratele meu la mine,vizibil dezgustat

Imi musc buza si incercam să imi gasesc cuvintele potrivite dar el deja mi-a luat-o inainte.

—Cu el ai stat toată noaptea? Serios?! După ce te-a făcut târfă,ti-ai tras-o cu el?zice dur si răspicat.

Pumnii lui Derek s-au strâns pe lângă corp. Am pus o mână pe pieptul lui in sensul de a mă lăsa pe mine,el dând aprobator din cap.

Merg spre fratele meu iar palma mea face contact cu faţa lui.

—De ce vorbești dacă nu știi adevărul?mârâi la el nervoasă

Fratele meu incepe să râdă

—Adevărul? Ce adevăr Maia? Că acest dobitoc te-a vrăjit si ce ti-a zis? Că iti oferă palate,mașini,bani? Ce ti-a zis să te facă să iti petreci noaptea cu el?zice batjocoritor Max spre mine

Lacrimile mele se abtineau să nu cadă. Mi-am muscat si mai tare buza,simtind gustul metalic in gura mea.

Nu pot să cred cât de nesimtit poate fi Max.

—Cum indrăznești..reușesc să zic,dezamăgită de atitudinea fratelui meu

—Tu cum indrăznești Maia? Cum poţi incă să te vezi cu el după tot ce ţi-a făcut el si familia lui!?ţipă exasperat Max la mine

—Pentru că il iubesc!ii tip in faţă dar imi vine să mă dau cu capul de toti pereţii pentru ce tocmai am ţipat cu voce tare.

Max isi schimbă expresia de nervozitate de pe faţă,fiind confuz.
Isi scarpină ceafa si isi musca buza de jos.
Nu se aștepta,știu.

—Ce îl tu pe el?se aude o voce din spatele lui Max si deja simt ca vreau să intru in pâmânt.

Tata mă privea,dezamăgit,nervos si stresat.

Il priveam,nezicându-i nimic.

—Îl iubesc.ii zic intr-un final

—O nu,nu! Tu nu ai voie să iubești la vârsta ta! Mai ales pe cineva ca el!ţipă tata,trăgându-mă de mână in spre intrarea casei

Mă opresc brusc si imi zmucesc mâna,uitându-mă la Derek.
Privirea ii era neutra si sincer as vrea sa stiu ce gândește.

Max ii arată poarta lui Derek,el informându-se si dispărând.

Privirea mea rece se intoarce spre tata,privindu-l cu răutate.

—Am 17 ani si am dreptul să iubesc pe cine vreau.mârâi la el nervoasă

Iar tu tâmpitule,vezi cum vorbești. Nu cred că ai dreptul la opinie după ce nu ai vorbit cu mine 5 ani si m-ai făcut să sufăr cât pentru 50!ii tip si lui Max ca mai apoi să trec fulgerător de repede prin casă,până in camera mea.

Imi inchid ușa si mă sprijin de ea,prelingându-mă incet pe jos si lăsând mici lacrimi să-mi cadă pe jos.

O bătaie in ușă mă face să tresar ca mai apoi să mă dau la oparte,punându-mă pe pat.
Sincer,dacă e Max sau tata nu as vrea să ii văd si nici să vorbesc cu ei asa ca astept ca acea persoană să zică ceva sa stiu cine e.

In schimb nu zice nimic dar ușa se deschide incet,in cameră apărând mama.
Oftez usurată că e ea ca mai apoi să o privesc preţ de câteva secunde.

Mama se uită la mine,apoi vine si mă trage intr-o imbrăţisare caldă de care aveam atâta nevoie.

—Ai de gând să-mi zici ce se intâmplă scumpo? Știi că poti avea incredere in mine,da?

Dau aprobator din cap si oftez. Da..o să ii zic totul. Mama e si cea mai buna prietena a mea incă de când m-a născut si deja i-am ascuns prea multe lucruri. Stiu că o să mă inteleagă..