Doar un pariu? Volumul 2

Capitolul 46

Am decis să tac și să nu-l intreb la ce s-a referit. Imi trec ceva gânduri prin cap si nu imi doresc să le declar adevărate.

Aiden ia pozele în mână ca mai apoi să le inspecteze. Un gol in stomac se formează atunci când rupe pozele și le aruncă pe podea.

Un nod in gât s-a format iar lacrimile au apărut pe faţa mea.

—Nu!am apucat să zic inainte ca lacrimile să dea năvală peste mine.

L-am privit câteva secunde pe Aiden,cu atâta ură in ochi..

Ochii săi erau la fel de reci ca ai mei. Privea cu ură spre pozele rupte de el.

Mă arunc după ele pentru a le strânge cu gândul să le lipesc,dar nu inainte să-mi ridic privirea spre Aiden

—Ieși afară. Ieși!ţip cu lacrimi in ochi

Trecutul meu. S-a dus.
Chiar s-a dus.
Tot ce a rămas frumos din relaţia aia s-a spulberat in câteva secunde.

Asta iti trebuie Maia dacă esti mereu naivă și iti pui increderea in persoane gresite. Asta iti trebuie!

Aiden se ridică de pe pat,eu reușind să strâng zecile de bucăţi rămase din poze.

Mă ridic si eu,si când m-am intors să pun pozele in sertar,am simtit un alt gol in stomac,asa ca m-am intors dinou cu privirea spre Aiden

Inima a inghetat iar ochii s-au mărit.
M-am aruncat asupra lui dar era prea târziu.
Dădu-se drumul la cutia ce se făcu-se scrum la contactul cu asflatul.

Cum a putut...

Il imping,el căzând pe pat

—Cum ai putut să faci asta?! Cum?!zic si plâng spre el,lovindu-l cu pumnii in piept

Mirosul său de alcool imi invadează nările si stiu că asta e cauza reacţiei sale. Dar nu inteleg de ce.

El stie că m-a distrus?
Amintirile alea insemnau totul pentru mine. Totul! Cea mai fericită parte din viata mea chiar dacă a fost falsă,a insemnat totul..

—Maia,trecutul e trecut. Nu vezi cum te afectează când vorbești de el? De ce incă vrei să păstrezi chestiile alea dacă fac parte din trecutul dureros si mincinos al tău? Trebuia să arunci si să dai foc de mult la toate rahaturile alea,crede-mă,ti-am făcut un bine.zice ridicându-se si privind in jos la cutia făcută ţăndări

Lacrimile mi-au pătat pijamalele dar nu-mi păsa.
Simt că intr-un fel Aiden are dreptate dar asta nu ii dă dreptul să facă asta.

Da,trecutul ăla imi face rău.
Dar acum că eu am aflat că Andrew chiar m-a iubit,ceva s-a schimbat.
Si totusi,cutia aia însemna mult pentru mine. Toate pozele,scrisorile si cadourile erau acolo.

Am păstrat-o cu gândul ca atunci când o să mă indrăgostesc dinou cu adevărat,si imi fac noi amintiri,o sa le inlocuiesc cu cele vechi.

Dar acum totul s-a dus. Toate planurile de acum doi ani s-au spulberat din cauza unui tâmpit beţiv.

Mă intorc milimetric cu faţa spre ușă,și fug spre ea ca mai apoi să cobor scările si să ies in curtea din faţă,in grabă.

Am inceput să adun scrisorile,ursuleţii mei minusculi de pluș pe care ii primeam de la el la o saptamana,chiar si poza din ziua banchetului ce spre fericirea mea a rămas neatinsă si neruptă.

Amintirile au dat năvală peste mine si dinou am izbucnit in plâns,strângând la piept chiar si cutia ce era făcută bucăţi,așchiile intrându-mi violent in corp

Tresar când simt un corp in stânga mea,dar nu-mi ridic privirea. Nu pot s-o fac.

—Ce..Ce sunt astea?se aude vocea lui Andrew ce mi-a tăiat respiraţia si m-a făcut să mă ridic brusc,dând drumul tuturor obiectelor dinou pe jos din cauza spaimei.

Faţa lui era derutată. Privea obiectele si scrisorile zăcute pe jos ca mai apoi să se aplece si să privească mai de aproape cuvintele sale scrise pe niște coli de hârtie.

Ia una din scrisori in mână si incepe să citească.
Isi ridică privirea spre mine,privindu-i lacrimile ce mi-au inundat scrisoarea.

Probabil acum el o să mă urască că i-am ascuns adevărata mea indentitate dar ca să fim sinceri,nici nu m-a intrebat cum mă cheamă așa că practic doar nu am zis nimic.

—E..e imposibil.zice cu o voce ce tremura dar părea si nervoasă

Se mută in faţa mea,corpul meu tremurând la gândul că mi-ar face ceva.

—Am avut o presimţire că ești tu. M-am gândit si care ar fi sansele să te fi mutat aici chiar dacă mereu imi dădea cu minus. Am simtit un sentiment ciudat când te-am văzut si am vorbit cu tine si nu doar pentru că esti cea mai frumoasă fată pe care am văzut-o vreodată,dar imi inspirai un aer familiar..Parfumul tău mi s-a întipărit in minte din prima clipă când am vorbit la club si simteam că innebunesc ca incă am fantezii cu ea si că incă am o sperantă de a vedea-o si ai zice tot ce simt. Dar..In tot acest timp,fata de care sunt indragostit de 2 ani,se afla chiar in faţa mea.
Fără ca eu să știu.zice lovind cu pumnul in perete,făcându-mă să tresar

Imi musc buza si privesc in jos. Nu stiu ce să zic. Chiar nu stiu.

—Ești..atât de schimbată..de un milion de ori mai superbă decât mi te imaginam. Fără aparat,fără păr scurt fără agnee și fără hainele de la second hand cu care te imbrăcai doar ca să le dovedesti altora ca nu-ti pasă că ai o familie bocată. Te-ai schimbat radical si pur si simplu nu stiu ce să zic,nu stiu de unde să incep.zice oftând

Faţa lui era milimetric spre mine,eu inchizându-mi ochii si gândindu-mă de două ori dacă e bine ce fac.

Căldura corpului său imi invada corpul asa că tot ce am putut face a fost să-mi prind braţele la spatele lui si să-l strâng puternic in braţe.

O imbrăţisare caldă de care aveam mare nevoie.

—Nu ai habar ce rău imi pare..Maia..pentru răul făcut.. Pentru lacrimile pe care le-ai vărsat din cauza mea.. Pentru tot..

Mă desprind din imbrătisare si il privesc in ochii săi albastrii si inlăcrimaţi de care odată eram indrăgostită.

—Știu și te cred. Nu te-aș fi crezut dacă nu-i ziceai asta unui"necunoscut" si imi ziceai mie atunci când mă recunoșteai. Faptul că nu m-ai recunoscut si mi-ai zis povestea ta tristă de viaţă,m-a făcut să te cred.

E prea târziu intr-adevăr. Răul a fost făcute iar suferinţa la fel.
Am plâns mult pentru tine. Am suferit la fel de mult. Era să pic in depresie. De fapt,picasem. Am fost un an la psiholog ca mai apoi să-mi dau seama că nu mai pot continua așa si de aici schimbarea mea radicală.
Chiar te-am urât mult si simteam c-o s-o iau razna când pur si simplu ai inceput să-ti bati joc de mine in faţa tuturor. Recunosc,si cu timpul te-am urât chiar dacă stiam că poate era o perioadă proastă in care asa fac adolescentii pentru că mereu am crezut  că si Max face parte din ea. La el mi-am dat seama că nu era așa,dar la tine..nu am stiut adevăratul motiv si nici adevăratele tale sentimente asa că eu vreau să-mi cer scuze pentru că te-am jignit fără să știu adevărul.zic scurt,muscându-mi buza