Doar un pariu? Volumul 2

Capitolul 20

Văzând desenele ,un nod in gât mi s-a pus. Respiraţia era una sacadată iar inima a luat-o razna. Palmele imi transpirau iar proboane mici se apă se scurgeau pe faţa mea.

Mama a luat desene in mână. Mi-am strâns ochii si i-am redeschis,uitându-mă cu ură la femeia din faţa mea.

—Maia,ce sunt astea?mă intreabă mama parcă dezamăgită,arătându-mi acele desene

Imi privesc desenul. Apoi il privesc pe cel de lângă..sunt eu. De ce sunt eu desenată pe o foaie de hartie?

Nu ii răspund. Nu pot. Nu stiu ce să-i zic.

—Prea tristă atmosfera. Eu o să plec Rose dar te avertizez,dacă târfa ta de fiică se mai apropie de Derek al meu,veţi regreta amândouă.spune mama lui Derek cu ură in glas

Atunci ura mea persistă. Mă apropii de ea si ii dau o palmă bine meritată.

Atunci,o voce m-a făcut să mă opresc din a-i mai da inca o palmă

—Maia!se aude vocea lui din ușă ce ţipa la mine

Atunci inima a inceput să mă intepe. De ce a venit el. A făcut destul rău acestei familii.

Merg spre el si ii lipesc o palmă bine meritată.
Lacrimile curg pe obrajii mei in timp ce-l privesc. Ura persistă in inima si sufletul meu.

Derek iai ridică privirea si trece pe lângă mine,poziţionându-se in faţa mamei sale.

—Cum ai putut?mârâie el spre ea

Ea pufneste.

—Iti interzic să te mai vezi cu târfa asta.zice ea in batjocoră

Mama voia sa se ducă spre ea dar tata o opreste

—Dacă o mai faci o singură dată târfă,jur că nu mă vei mai vedea niciodată. Ai inteles?mârâie el nervos,culoarea ochilor săi schimbându-se

Ea nu mai zice nimic. Tace si priveste in sec.

—Vă rog să iesiti afară din casa mea.zice mama incercând să pară calmă

Derek se uită spre ea iar culoarea ochilor i se schimba la normal

—Doamnă Rose..Imi pare rău pentru..asta. Mama câteodată exagerează. Prea mult.incearca el sa isi ceară scuze dar stiu ca mamei nu ii pasa si mai stiu ca e dezamgita de mine

Mama aprobă din cap iar Derek iese pe ușă,mama lui in urma sa.

Priveam din tocul usii cum la poarta un rând de replici se confruntau intre Derek si mama lui.

Atunci il pot observa pe Aiden cum isi face loc printre ei si imi aruncă un zambet când mă vede.
Arunc si eu un zambet fals si cobor scarile spre el pentru a-l lua in brate.

—Hei,esti ok?mă intreabă văzându-mi  o lacrimă rătăcită

O sterg repede si dau repede afirmativ din cap.
Il poftesc in casă si inainte sa inchid ușa mă uit inca odata la Derek ce mă privea destul de urât.

Mama l-a poftit deja pe Aiden iar eu am ramas inca la intrare. Mă uit in jos si privesc desenele pe care le iau repede si trec val vârtej pe lângă Aiden si mama,urcând scările in camera mea si inchizând ușa.

Intru in baie si ma spal pe faţă. Uitându-mă in oglindă imi pot vedea faţa palidă.
Eram așa fericita până sa-l intalnesc pe el. Mi-a dat viata radical peste cap. Radical!

Mă mai uit odata la desene si le indeS in dulap,apoi ies din cameră si merg in sufragerie pentru a-mi incepe seara si a incerca sa uit ce s-a intâmplat.

Derek pov

Când am văzut-o plângând ceva in mine s-a rupt. Când am auzit cum a făcut-o mama,nervii mei intreceau limite.

Acum stau si privesc oglinda spartă din faţa mea.

Nu am mai suportat nervii asa ca am spart oglinda băii ca să nu-i sparg faţa  prostului de Aiden. Ce caută el la ea? De ce la ea? De ce nu inceteaza odată?se joacă cu focul si sigur se va arde.

Când l-am văzut intrând in curtea ei,simteam cum imi pierd controlul asa ca am plecat de acolo in grabă să nu merg la el si sa ii sparg moaca.

Aiden ca Aiden,dar Maia ce face? Cred ca e derutată si stiu că au durut-o cuvintele Dariei. Stiu ca se intreaba de ce este faţa ei pe o coală care cândva era albă.
Stiu că mă urăste si probabil regretă că m-a cunoscut..dar momentan cel mai bine e sa patrez distanta chiar dacă e destul de greu.

—Derek,esti bine?intră Daria in camera mea fără să bată,eu privind-o cu scârbă

—Ieși afară din camera mea.mârâi spre ea abţinându-mă să nu ţip la ea

Nu pot să o iert pentru ce a făcut. Nu pot efectiv. O fi mama mea dar m-am săturat de ea până peste cap.

—De ce te comporţi așa cu mine?intreabă apropiindu-se de mine

Mă lipesc de tăblia patului si o privesc cu dispreţ

—Pentru că meriţi. Ieși dracu afară din camera mea!mă răstesc eu la ea

Privirea ei pică pe pumnii mei plini de sânge si mici cioburi

—Puișor,de ce ai mâinile pline de sânge?zice ea "speriată"

Imi dau ochii peste cap si incep să butonez telefonul,nevrând să-i răspund si să-i mai privesc faţa aia de scârbă.

Oftează si iese din camera mea,trântind ușa.

Imi arunc telefonul in pat si dau cu pumnul in perete,lăsându-i câteva dâre de sânge.

De ce a trebuit eu să fac accidentul ăla nenorocit? Dacă nu-l făceam,acum nu mă certam cu mama,nu simteam fiorul ăla in stomac de fiecare dată când o văd pe Maia,nu eram nevoit să-i desenez chipul si mai ales,nu o făceam să plângă.

La dracu!

O bătaie in ușă mă face să-mi pierd gândurile si să imi indrept privirea spre Mira ce intră neivintată in camera mea.

Imi dau ochii peste cap stiind că mama a trimis-o si o intreb

—Ce vrei?

Ea se așează lângă pat si imi priveste pumnii.

—Derek,vrei să vorbim?mă intreabă timid

—Nu avem ce vorbii.zic simplu

—Derek,eu nu ti-am făcut nimic! Nu ai de ce să te porti asa cu mine

Oftez adânc si dau aprobator din cap. Are dreptate,nu mi-a făcut nimic si de aceea o să mă descarc in faţa ei,pentru prima dată sau..a doua

—Scuze..Doar că..Daria..Adică mama..Nu e de acord să mă apropii de Maia. Iti dai seama că s-a dus la ea acasă,făcând-o târfă si ameninţândui mama că dacă Maia se mai apropie de mine va regreta? Iti dai seama că in momentul ăla voiam să o ingrop 2 metrii sub pământ si apoi sa ma ingrop pe mine de rușine ce imi era? Si mai ales,i-a aruncat desenele in faţă.
zic uitându-mă fix la Mira care părea socată de ce ii zic

—Ce desene?zice ea curioasă

—Ea m-a desenat pe mine iar eu am găsit desenul si l-am luat..Apoi,intr-o seara,am desenat-o si eu pe ea. Mama a văzut desenele,s-a enervat,m-a inchis in casă si a plecat să facă scandal.zic oftând

Mira se uita la mine si ma ia in braţe strâns. O imbratisare caldă de care aveam nevoie

—Nu credeam că mama poate fi așa..zice ea dezamăgită

Stiu că Mira o consideră pe mama o sfântă dar nu e așa. Stiu ca are multe secrete ce ascunde si stiu ca nu e ceea ce pare.

—Nici eu.mint subtil

************
Heii
Scuze dragilor ca nu am mai postat dar am fost la mare si nu am avut timp..

Promit ca o sa incerc sa postez cat de des se poate.

Apropo,dacă e cineva cu numele Maria sau celelalte derivate,vă urez un călduros "La multi ani!"