Daca as putea, as zbura pana la tine. Ti-as da doua palme peste fata, apoi te-as saruta sa vad daca am pierdut ceva ce merita pastrat. Nu ti-as vorbi! Nu as putea, sau daca as putea, probabil ca as spune lucruri pe care nu ai vrea sa le auzi. Te-as privi, insa, si m-as hrani cu privirea ta, care mi-ar spune mai mult decat au facut-o cuvintele vreodata.
Daca as putea, as da timpul inapoi. As scrie pe o foaie “Nu-l lasa in viata ta! Te va da peste cap!” si mi-as lipi-o in frunte. Te-as ignora si ai fi doar un alt om, dintr-o mare de oameni, nu o intreaga suma de amintiri pastrate in suflet. As refuza categoric sa iti aud vocea, pentru ca daca textele tale aveau un oarecare efect, vocea ta m-a invaluit si mi-a facut creierii praf.
Daca as putea, te-as vedea exact asa cum esti. Esti doar unul din marea aia de oameni comozi, care in loc sa caute sa-si rezolve problemele, fuge de ele si gaseste alinare in lucruri efemere. Care se teme prea mult de decizii si sa paraseasca stadiul sigur, previzibil, dar banal in care se afla de prea mult timp. Imi vine sa rad cand imi amintesc ca ma acuzai pe mine de lipsa de curaj.
Daca as putea, as sterge toate amintirile cu tine. Le-as da “Delete” si poate ca asa ar fi mai bine. Am incercat sa invat ceva din tot ce s-a intamplat, dar am ajuns la concluzia ca nu am avut ce. In afara da faptul ca am ramas putin naiva si ca ma atasez exact de cine nu trebuie, nu stiu ce altceva am mai descoperit despre mine. Si cu tine, si fara tine, eu sunt aceeasi si viata-mi este la fel.
CITEȘTI
Jurnalul unei ființe complicate
Ficción GeneralPar simplă, dar nu sunt deloc! Coperta by http://www.wattpad.com/user/abyuta
