❝ În urmă cu patru ani, nu s-au întâmplat lucrurile așa cum ar fi trebuit, iar acum totul a ajuns în acest moment în care chiar sunt speriată de viitor. Știu, simt că nu voi scăpa, vor veni după mine. Acea seară a fost mai mult decât ne-am fi aștept...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
DUPĂ PATRU ANI
Nu am crezut că voi fi atât de afectată de întoarcerea lor. În fiecare zi, m-am pregătit pentru acest moment și, dacă e să mă iau după tremuratul interior, au fost doar zile pierdute fără motiv. Am crezut că voi fi împăcată cu ideea că ei vor fi din nou pe lângă mine, cu mine în același oraș, că voi face presiunii, fricii.
În urmă cu patru ani, nu s-au întâmplat lucrurile așa cum ar fi trebuit, iar acum totul a ajuns în acest moment în care chiar sunt speriată de viitor. Știu, simt că nu voi scăpa, vor veni după mine. Acea seară a fost mai mult decât ne-am fi așteptat și mai mult decât eu aș fi sperat să fie. Acum, însă, trebuie doar să aștept și să văd ce se întâmplă.
Au trecut patru ani, de când Ezekiel, Jesse, Kai și Kendrick au fost închiși. Acea seară a distrus cursul vieții lor și fiecare dintre ei este conștient de asta acum. Eu sunt conștientă de asta, înțelesesem de atunci că lucrurile nu vor mai fi la fel. Au stat trei ani închiși, trei ani în care nimeni nu a mai auzit de el, trei ani în care Albuquerque a uitat de existența celor patru. Poate nu ar fi trebuit să fie uitați, pentru că acum se întorc și nimeni nu știe la ce să se aștepte. Eu nu știu la ce să mă aștept, deși înainte eram prieteni.
13 iulie a fost momentul în care viețile noastre s-au schimbat. Ei, eu, Alma, Eva, Lily, Lucy și Hunter, toți am fost marcați de acea seară. Unele legături s-au pierdut, au dispărut din cauza fricii. Eva, Hunter, Lily și Lucy au ales să se depărteze, deși poate atunci trebuiau să fie alături de ceilalți.
— Ven, o aud strigând pe Alma. Ai auzit? S-au întors, adaugă după ce se așază pe canapea. Privirea ei îmi cercetează chipul, făcându-mă să mă simt inconfortabil. Ezekiel...
— Nimic, el nimic, o întrerup rapid, oprind orice încercare de conversație.
Închid ochii, încercând să mă liniștesc. Inima mea bate mult prea tare și încerc să îmi dau seama de ce o face, pentru ce. O fi din cauza întoarcerii celor patru sau doar din cauza posibilei revederi cu Ezekiel?
Secretele noastre murdare au fost unul dintre motivele acelei nopți. Fiecare dintre oamenii de pe planeta asta are un secret murdar mai devreme sau mai târziu și fiecare dintre noi ne dorim cu toată ființa noastră să nu se afle. Să îl îngropăm și să nu-l mai scoatem la suprafață niciodată. Totuși, ele ies.
Am 22 de ani, sunt mai matură, nu aș mai face greșelile de acum patru ani, însă atunci nu eram ce sunt acum. Atunci eram o adolescentă plină de hormoni și fascinată de tot ce putea oferi internetul. Atunci nu gândeam ca acum și totul mi se părea tare. Mie și altor mii de adolescenți. La 18 ani de-abia începi viața, iei propriile decizii, te lași influențat de tot ce vezi în jur, faci greșeli. Totuși, nu regret pozele.
Acea seară a fost greșeala noastră, a adolescenților din Albuquerque.
— Crezi că s-au schimbat? ochii Almei privesc spre mine, însă parcă o fac prin mine, direct afară.
