❝ În urmă cu patru ani, nu s-au întâmplat lucrurile așa cum ar fi trebuit, iar acum totul a ajuns în acest moment în care chiar sunt speriată de viitor. Știu, simt că nu voi scăpa, vor veni după mine. Acea seară a fost mai mult decât ne-am fi aștept...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Alma îmi deschide ușa după ce mi-am dat seama că nu am cheia la mine. Îmi zâmbește dând din cap, apoi pornește spre bucătărie, acolo unde își bea liniștită cafeaua.
- Foarte matinală în această dimineață, murmură, căscând.
- E ora 11, specific, așezându-mă în fața ei.
Flutură o mână prin fața mea, spunându-mi că e același lucru. Alma nu este o persoană matinală, ca mine de altfel. Ea, însă, dimineața nu suportă pe nimeni, nu suportă să vorbească sau să facă ceva. Se enervează imediat și mai bine nu o bagi în seamă. În dimineața asta, este scoasă din sărite. Bate cu degetele în masă și își balangă-ne piciorul.
- Ai pățit ceva? întreb de parcă nu mi-am dat seama. Însă dacă există o persoană pe care o cunosc mai bine decât pe mine, aceea este Alma cu siguranță.
- Da, chiar am. De aseară, îmi vine să arunc toate lucrurile pe care le văd în fața mea, tind să cred că de abia aștepta să o întreb. M-am certat cu Jesse foarte rău, spune și se oprește.
Mă întristez. Știu cât de mult ține la el și știu că fiecare ceartă este oribilă pentru ea, însă este inevitabil să nu se întâmple. Apoi, mă simt oribil pentru că în ultima vreme nu am mai vorbit și despre problemele ei, cu doar de ale mele. Mi-am neglijat prietena din cauza problemelor mele nesfârșite.
- Cred că este destul de grav pentru că nu m-a căutat. De obicei, ne trimiteam câte un mesaj ceva, însă acum nimic. Și cel mai tare mă enervează faptul că nu am putut să îi spun mai multe. M-a oprit din vorbit, spunând simplu că nu mai vrea să mă asculte, degetele ei bat și mai tare în masă.
Tipic Almei, nu e supărată în totalitate că s-a certat cu Jesse, ci că nu i-a spus tot ce voia. Alma este destul de impulsivă când este provocată și are un apetit foarte mare pentru diferite certuri.
- De ce v-ați certat? întreb, încă ne înțelegând care este problema.
- Eram bine mersi până când a făcut o glumă. A spus că îi pare rău că nu a găsit pe nimeni în închisoarea aia cu care să și-o pună în patru ani. A venit din neant acest lucru. Lucrurile au degenerat până când ne-am certat pe faptul că el m-a respins pe toată perioada sentinței, de ce a acceptat să iasă cu mine tocmai acum, povestește pe scurt.
- Ok... lungesc cuvântul.
- Acum că îmi dau seama, nici măcar nu pare un motiv atât de întemeiat. Tot sunt supărată pentru că nu m-a lăsat să termin, că mi-a făcut vânt de parcă aș fi ultima persoană pe care vrea să o vadă. Știi, mi-a arătat acea parte din el pe care crezusem că a abandonat-o.
Aprob. Îmi amintesc că mereu spunea că Jesse are o parte a lui întunecată, pe care o lasă la suprafață uneori. Când este foarte nervos, nu mai reacționează așa cum ar trebui, face lucruri fără să gândească. În rest, Jesse este un băiat bun, dar ca orice altă persoană, are și el părțile lui proaste.
