Antisocial (5SOS Fanfic)

Capitolul 17

Dimineata s-a asternut si eu m-am trezit. Primul lucru pe care l-am vazut atunci cand deschis ochii a fost Luke cu ochii lui superbi. Stiti ce sentiment fantastic ai atunci cand te trezesti langa persoana draga? Ei bine va spun eu, e pur si simplu magic, ca atunci cand te prinde o ploaie de vara, ti-e cald si apoi dintr-o data incepe ploaia si te simti bine, nu vrei ca ploaia sa se opreasca nici eu nu vroiam sa se rupa acea atmosfera.

Ii simteam parfumul, ii vedeam ochii si zambetul iar felul in care vocea lui a sunat cand mi-a spus 'Bune dimineata!' a fost ca o melodie care mi-a gadilat auzul. Mi-a sarutat fruntea si m-a strans in brate, iar dupa inca vreo cinci minute parintii mei au stricat tot.

-Copii, haideti la masa!

-Imediat mami. am mers rapid in bucatarie tinandu-ne de mana si ne-am pus la masa. Tata ne tintuia cu privirea de parca am fi omorat pe cineva, ma speria un pic asa ca nu m-am putut abtine sa nu-l intreb:

-Tati esti bine?

-Da, da sigur, de ce n-as fi? a spus uitandu-se in farfuria lui si avand o voce putin sarcastica.

-O scumpo lasa-l in pace, s-a trezit cu fata la cearsaf si din cauza asta are sindromul 'fata mea se face mare'.Am ras la gluma mamei si ne-am pus pe mancat.

-------------

-Doamna Morgan a fost cel mai bun mic-de-jun pe care l-am servit.

-O, ce dragut Luke.

-Multumim de masa mami, noi mergem sus. i-am dat un pupic pe obraz si am plecat.

Ne-am pus pe marginea patului si am inceput sa ne jucam cu mainile.

-Ce facem azi?

-Ma gandeam sa iesim la patinuar.

-Ar fi genial.

-Bine pai schimba-te si putem pleca.

-Aaaa..Luke?

-Da?

-Ca sa ma schimb trebuie sa iesi din camera.

-Ah da! Scuze, ma duc.

------------

Am ajuns intr-un final la patinuar, ne-am inchiriat niste patine si tura a inceput. Eu am mai patinat inainte insa Luke, cum sa zic mai frumos? Era ca un hipopotam care incerca sa faca balet. Eu faceam cate doua ture iar el abia facea una tinandu-se de gard, evident. La inceput am ras dar dupa un timp mi-a parut rau ca el nu se poate distra alaturi de mine asa ca m-am dus langa el.

-Luke daca nu-ti place aici putem merge altundeva.

-Nu, imi place doar ca as vrea sa pot merge putin mai repede.

-E ok te pot ajuta eu. ne-am prins de mana si am inceput sa patinam incet.Totul a fost ok pana cand Luke s-a dezechilibrat si am cazut unul peste altul. Trebuie sa recunosc ca m-am inrosit putin, dinnou, si devine deja prea de tot, de cate ori mai cadem unul peste altul, nu ca mi-ar displacea.

Ne-am reluat tura si la un moment dat imi dau seama ca Luke mi-a dat drumul la mana. Atunci il vad in fata mea cum patineaza de parca ar fi la un maraton pe patine. A dat o tura, eu ramanad in acelasi loc socata si mai apoi s-a oprit in fata mea.

-Scuze micuto dar m-am prefacut pentru tine ca nu stiu sa patinez.

-Deci tot timpul asta m-am simtit prost ca doar eu ma distrez cand tu defpt te prefaceai?

-Te rog nu ma lovi! spune el cu o voce de copil si isi inchide ochii parca asteptand  un pumn in fata.

-Normal ca nu te voi lovi esti pinguinelul meu drag si scump......te voi omora in bataie! am izbucnit ca arsa.

Atunci am inceput sa patinez dupa el si ne-am distrat in toata 'urmarirea' asta dar cand iti era lumea mai draga m-a prins un carcel si am cazut pe gheata tare si rece. Luke speriat a venit repede la mine. Dupa ce am iesit din patinuar ne-am pus pe o banca pentru am odihni piciorul.

-Sigur esti bine?

-Da, e doar un carcel.

-Imi pare rau ca a iesit asa si ca te-am pacalit.

-Fi serios nu e vina ta si in plus m-am simtit bine, cat despre gluma ta a fost ceva copilaresc, nu m-am suparat pe bune.

-Esti cea mai tare. si cu asta m-a strans tare in brate

-Mi-am dat seama de ceva.

-Ce anume?

-Tu ai fost la mine dar eu nu si nici nu-i stiu pe ai tai.

-Ah da. Vrei sa mergem acum? am dat aprobator din cap si am pornit. Dupa vreo jumate de ora am ajuns la blocul in care statea Luke. Cand am intrat primul lucru pe care l-am vazut au fost parintii lui Luke care decorau bradul de Craciun.

-Mama, tata ea e Mia.

-Buna ziua domnule si doamna Hemmings!

-Buna draguta! Incantata!

Am stat inca vreo zece minute de povesti cu parintii lui pana cand mama lui Luke ne-a adus niste ciocolata calda, iar mai apoi am mers in camera pinguinelului meu. Era ca orice camera de baiat cu cateva haine ici si colo un birou plin cu CD-uri si revista si un ghiozdan ponosit langa pat. Singurul lucru deosebit era chitara lui care statea langa geam. Ne-am pus pe pat si fara sa pot spune ceva Luke mi-a spus sa inchid ochii pentru ca are o surpriza pentru mine.

Asa am facut si cand in sfarsit mi-a spus ca pot deschide ochii, l-am vazut in fata mea cu chitara. A cantat melodia lui Ed Sheeran- Kiss me pe care o ador. Dupa ultimul acord si-a pus chitara jos si a sarit langa mine in pat.

-Deci cum a fost?

-Eh..

-Nu ti-a placut? a spus Luke cu o privire perplexa

-Normal ca mi-a placut tembelule! si i-am dat cu degetul peste nas.Am inceput apoi sa ne jucam ca niste copii mici, sa ne gadilam si sa ne batem cu perne, a fost asa frumos. Iubesc fiecare secunda petrecuta cu Luke.

Cand s-a lasat seara Luke a s-a oferit evident sa ma conduca acasa. Dupa ce i-am salutat pe parintii lui, care sunt niste oameni minunati, am dat sa plecam dar chiar atunci mama lui a tinut sa-mi mai spuna ceva.

-Mia, sa sti ca esti prima pe care o aduce acasa. am zambit la cele auzite si am luat-o in brate pe mama lui Lukey, apoi am plecat. Am ajuns in fata casei mele si ca de fiecare data cand ne despartim ne-am pus unul in fata altuia, tinandu-ne de mana.

-Mersi ca mai condus. Noap...

-Stai.

-Da?

-Azi, te-ai simtit bine nu?

-Da.

-Si ti-am indeplinit toate dorintele pe care le-ai avut, nu?

-Da.

-Ei bine, nu merit si eu ceva? si-a pus mainile in san si si-a tuguiat buzele si si-a inchis ochii asteptandu-se la un sarut, insa eu m-am ridicat pe varfuri si i-am plasat un pupic pe obraz dupa care am fugit spre usa.

-Hei! Nu-i corect. zice el cu o voce de copil la care eu i-am scos limba, dupa care am intrat in casa.

Buna tuturor! :* Am scris deci si capitolul 17, sper ca va place si va anunt de acum ca in urmatorul capitol va fi Craciunul. Stiu ca e ciudat dar totusi nu pot sa astept pana in decembrie ca sa scriu capitolul de Craciun.

Anyway multumesc din suflet pentru 3,9K pur si simplu nu-mi vine sa cred. Love you guys! <3

Pe saptamana viitoare!