Antisocial (5SOS Fanfic)

Capitolul 20

Vacanta s-a terminat si din pacate trebuie sa merg din nou la scoala. Chiar nu-mi era dor sa aud ceasul ala nenorocit sunand exact cand dormeam mai bine si sa fac iar teme la mate si teste si referate, ah! sunt una dintre acele persoane care nu se chiar omoara dupa scoala.

Eram deci in bucatarie, pe jumatate adormita, mancandu-mi cerealele si asteptand sa vina Katie pentru a merge la scoala. Intr-un final am auzit soneria de la intrare care m-a trezit putin si am plecat spre scoala cu prietena mea. Drumul a fost destul de tacut avand in vedere ca ambele eram adormite, atat de adormite incat am trecut pe langa liceu si abia dupa vreo doua strazi ne-am dat seama ca trebuie sa ne intoarcem prin urmare am intarziat cam zece minute la ora de matematica, cea ce nu ma deranjeaza avand in vedere ca matematica e 'prietena' mea, daca intelegi ce zic.

Dupa un somn in ultima banca la ora de matematica pot spune ca mi-au mai revenit putin fortele si acum ca incepeam sa percep mai bine lucrurile mi-am amintit ca nu l-am mai vazut pe Luke de vreo trei zile si fiind pauza m-am dus sa-l caut.

L-am gasit in scurt timp la dulapul lui cautand niste carti cred. M-am apropiat incet pe la spatele lui si mi-am pus palmele peste ochii lui spunandu-i "-Cine e?"

-Aaa...lasa-ma sa ma gandesc..Mia?

-Cum ai ghicit? zic eu sarcastica

-Nici eu nu stiu. l-am luat in brate razand de cele tocmai petrecute

-Mi-a fost dor de tine pufosenie.

-De cand imi spui pufosenie? spun amuzata

-Pai..de acum.

-Si mie de tine pinguinelule.

Ne-am petrecut restul pauzei plimbandu-ne prin curte si povestind. Eram destul de curioasa ce a facut trei zile daca nu mi-a putut trimite nici macar un mesaj.

-Si ce ai mai facut zilele astea?

-Aaa..nimic special, teme pe care nu le-am facut toata vacanta..., il vedeam putin tensionat si se balbaia cand vorbea.

-Pai atunci ar trebui sa ai note destul de mari pentru inceput. chiar atunci a sunat clopotelul

-Trebuie sa plec am sport. s-a indepartat de mine rapid eu realizand ca trebuie sa-l mai intreb ceva asa ca strig pentru a ma auzi

-Ne vedem dupa ore?

-Aaa..nu cred ca pot azi. Poate maine, pa.

-Pa..?!? spun eu doar pentru mine ramanand socata de atitudinea lui Luke, simteam ca ceva era putred la mijloc, ca imi ascunde ceva.

----------------

S-au terminat orele iar eu si Katie ne indreptam spre casa. Pe drum i-am spus ceea ce s-a intamplat cu Luke azi pentru ca ma nelinistea.

-Ai dreptate ceva nu e ok.

-Deci ce sa fac? Sa-i spun dorect sau...nu stiu.

-Ei bine stiu eu, maine dupa scoala il urmarim.

-Ce?!? Nu crezi ca s-ar supara daca ar afla?

-Ba da, dar cine iar spune?

-Nu eu nu vin imi pare rau.

-Ok, ma duc doar eu.

-Nu, nici tu, nu mi se pare corect.

-Ok, ok.

Am ajuns intr-un final acasa si m-am pus direct in pat meditand adanc la ziua de azi. Ce se intampla cu Luke? Ce imi ascunde? Am adormit cu aceste intrebari in cap.

-----------------

O noua zi, o noua incercare! Astazi am de gand sa aflu ce e ineregula cu Luke, da in niciun caz nu-l voi spiona, pur si simplu il voi intreba cu prima ocazie. Mi-am luat cizmele calduroase in picioare, manusile si am iesit. Dupa ce am ajuns la scoala, am inceput sa fiu agitata, fiindca nu stiam cum va reactiona Luke la intrebarea mea.

Au doua ore si nu am dat de el, il cautam in pauze peste tot dar nici urma de el. L-am zarit intr-un final la terminarea cursurilor, era langa dulapuri vorbind cu cineva. M-am grabit sa ajung la el, insa cand am ajuns mai aproape am incremenit. Vorbea cu Jane, adica nu numai ca vorbea, radeau si isi zambeau si toate cele. M-am ascuns repede in spatele unui perete pentru a nu ma vedea, dar pentru a putea auzi discutia lor, insa se pare ca am ajuns la final fiindca tot ce am auzit a fost:

-Ne vedem la cinci, da? zice Jane

-Da, da.

Iar apoi nu am mai auzit decat cativa pasi iar apoi liniste deplina. Lacrimi au inceput sa-mi brazdeze fata, inima mi s-a spart intr-o mie de bucatele. Nu puteam sa cred ca Luke mi-ar face asta, nu vroiam sa cred. Ma simteam ca ultimul om de pe pamant, vroiam pur si simplu sa dispar si sa nu mai simt atata durere.

Nu trecu prea mult caci Katie m-a gasit inecata in amarul meu langa acel zid. Ca o prietena buna ce este a stat acolo tinandu-am in brate si consolandu-ma pana m-am linistit. Apoi m-a condus acasa si mi-a spus ca va astepta pana voi fi pregatita sa-i povestesc. Am intrat in casa si ce bine, parintii mei erau plecati.

Am urcat scarile in fuga si am trantit usa zgomtos in urma mea si m-am trantit in pat varsand un rau de lacrimi. Cum era posibil sa fiu asa idioata si sa cred ca Luke se va uita la mine vreodata. Dupa mult timp stat in intuneric si tristete am hotarat ca ajunge si ca trebuie sa-i spun lui Katie deci am chemat-o la mine.

I-am povestit tot ce am vazut si am auzit, iar ea a facut usor legatura intre ceea ce i-am zis ieri si ceea ce i-am zis azi, eram ambele convinse ca Luke se intalnea cu Jane, dar ca sa fim sigure 100% i-am dat mesaj lui Luke intrebamdu-l daca ne putem vedea pe la cinci. Daca spunea da, inseamna ca am facut toata criza asta de geaba daca spune nu inseamna ca e adevarat. In mai putin de doua minute primesc un mesaj.

From Luke: Scuze Mia, sunt ocupat dar promit ca ne vedem in weekend.

Nu mai era niciun dubiu acum, am inceput dinnou sa vars lacrimi amare, iar Katie a stat cu mine inca o vreme pana m-am linistit. Viata mea s-a transformat dintr-un vis foarte frumos intr-un cosmar intr-o secunda.

-------------------------

Bzzzz!!!Bzzzz!!! alarma telefonului suna puternic in toata camera. Perfect, dupa o zi atat de groaznica mai trebuie si sa merg la scoala. Dupa rutina zilnica mi-am ales niste haine calduroase din dulap si am plecat ca d eobicei cu Katie.

-Hei! Cum mai esti?

-Sunt bine, hai sa uitam de asta.

Katie's P.O.V.

Nu suportam sa o vad in halul asta, trebuia sa fac ceva, trebuia sa aflu daca era intradevar adevarat, si atunci mi s-a aprins un beculet. Cal e prietenul lui cel mai bun deci trebuie sa stie ce s-a intamplat. In prima pauza am fugit l-a dulapul lui pentru ai vorbi.

-Hei iubire! si-mi plaseaza un sarut scurt pe buze

-Buna! Am.. trebuie sa vorbim.

-Ce s-a intamplat?

-E vorba de Luke...., si i-am spus toata povestea pe care o stiam de la Mia iar cand am terminat Cal a fost destul de uimit.

-Ce?! Asa ceva nu e posibil, voi vorbi cat mai discret cu Luke si apoi iti voi spune.

Mia's P.O.V.

A fost o zi groaznica sau mai bine zis ma simt groaznic in continuare, nici nu vreau sa-l mai vad in viata mea vreodata pe acel om. Nu mai am chef de nimic din cauza lui, vreau doar sa plec acasa.

---------------

Orele au trecut greu, dar pana la urma au trecut. Am iesit pe usa liceului si ma indreptam spre strada cand o aud pe Katie ca ma striga. Ma intorc pe calcaie si o astept.

-Mia.....trebuie....sa-ti spun...ceva. zice ea cu rasuflarea intretaiata ca dupa o cursa.

Hello everybody! Cum v-a fost saptamana, la mine pot spune ca a fost destul de buna.

Stiu ca e cam scurt si ca am greseli de ortografie dar va rog sa-l primiti asa cum e. Credeti ca vestea pe care i-o aduce Katie,Miei este buna sau rea?

Va astept parerile in sectiunea de comm-uri, pe saptamana viitoare. :**

P.S. Va multumesc din suflet pentru cei 6K, cartea aceasta nu ar exista fara voi, cititorii.