Dimineata eram toti morti de beti pe terasa clubului. Erau sticle goale, iar noi eram praf. Am strans tot si apoi am plecat. Ajunsa acasa mi-am facut un dus si am baut apa, multa apa.
Eu:Hai ca eu merg la scoala.
Alex:Asa vagaboanto.
Eu:Am plecat man.
Cand am intrat in clasa divele au tacut. Ar fi vrut sa comenteze, dar se stia ca daca sunt nervoasa nu rabd deloc. Intra proful si face prezenta.
Profu':Robinson Ryan, Romanov Dima. Ana ma bucur ca ne onorezi cu prezenta.
Eu:Nu va invatati.
Profu':Nici nu se punea problema la tine. Dar tu si Dima sunteti rude?
Atunci am realizat ca profu' a strigat "Romanov Dima", iar numele asta nu e prea intalnit.
Eu:Nu suntem rude.
Dima nu intelegea de ce sa fim rude. In pauza Ryan a venit la mine.
R:Totusi eu as vrea sa facem cunostinta ca oameni.
Eu:Da eu imi amintesc ca ti-am spus ca e bine sa vrei. Nu ma fa sa repet ca nu-mi sta in caracter.
Numai ce vad ca inta in clasa Julia. Cine e aceasta Julia simplu. Pe cand stateam in Viena Julia era una din prietenele mele. Ne-am cunoscut la opera si am ramas prietene. Vine dintr-o familie bogata. Atunci am inteles ca Ryan trebuie sa fie fratele ei. Parintii ei erau despartiti ea statea cu mama, iar fratele ei cu tatal.
R:Surioara!
O pupa pe obraji, iar Julia ii zambeste bland. Nu ma gandeam la posibilitatea de a ma recunoaste asa ca stateam calma.
D:Nu inteleg de ce sa creada proful ca putem fi rude?
Intelegeam ca intrebarea imi era adresata mie dar nu vroiam sa raspund. Una din dive nu s-a putut abtine.
D1:Pai pe Ana o cheama tot Romanov.
Nu m-am mai stapanit m-am ridicat si am dat-o cu capul de banca apoi am tras-o de par jos de pe scaun.
Eu:Ce ziceati? Sa le iert ca e inceputul bla bla bla... Ia uite daca nu m-ati lasat sa o cumintesc ieri.
Bx:Si-o cauta cu lumanarea.
Eu:Ce ati zis ieri?
Baietii erau nervosi. Au luat-o de pe jos si au iesit cu ea afara. Si-au pus obrazul in joc, iar ea nici o zi nu a rezistat. Julia s-a uitat la mine ganditoare, apoi a venit la mine cu mana intinsa.
J:Eu sunt Julia Robinson.
R:Ai grija.
M-am uitat la ea nervoasa. Ma supara faptul ca nu ma recunostea, dar nici nu avea cum. Ma schimbasem mult.
Eu:Dispari altfel tu urmezi.
J:Tu nu ai lovi niciodata pe cineva care nu ti-a gresit. "Lupul nu se teme de câine, dar nici nu-i place când îl latră."
Era un proverb rusesc pe care candva il spusesem eu. Am tacut si m-am intors in banca. Ea nu a renuntat. M-a urmat.
J:Cum te cheama?
Eu:Dispari!
R:Surioara te rog.
J:Deci?
Eu:Nu ma fa sa repet.
D:Vorbeste serios.
J:Bine.
S-a dus la Ryan la pupat pe obraz si a spus in rusa:
J:"In iazul minciunilor inoata doar pesti morti."
Pff ma recunoscuse sau nu era sigura de cine sunt. Acum identitatea mea putea fi compromisa. Privirea lui Ryan dovedea ca nu stie rusa. Aaaa de unde stiu rusa? Parintii mei erau rusi, cel putin tata. Dima spre surprinderea mea a raspuns in rusa:
D:Ai grija la cine faci apropouri.
El nu facea legatura cu mine. Asta era bine cred. Dupa aparitia lui Julia am hotarat sa plec. Am stat la ora trimitandu-i sms-uri lui Alex.
"vin acasa"
El "ba stai la scoala si nu mai fa scandal"
"tu nu auzi ca vin acasa? si daca nu vin acasa ma duc sa-mi iau doza"
El "ce e cu tine vagaboanto"
"iti explic cand vin"
El "bine. Ai grija! Te iubesc vagaboanto!'
"si eu man :*"
D:Deci Alex asta e iubitul tau?
Eu:Nu e treaba ta.
CITEȘTI
Roscata
AdventureVreau să vă mulțumesc pentru că mi-ați citit și îmi citiți cartea. Am fost uimită să constat că vă place cartea mea. Cand reusim sa devenim celebri si atingem un nivel social tindem sa uitam ce am fost, dar oare cei care pierd tot, familie, faima, s...
