Capitolul 39

273 13 0
                                    

Pentru o clipa am crezut ca e o gluma, dar Alex nu ar glumi cu ceva ce ma poate rani.

G:Pai si unde e mai concret?

A:Asta nu stiu.

Eu:Cum sa nu stii?

A:Trebuie sa-l gasesti tu.

John:Tipic tie. El o poate vedea, dar nu poate ajunge la ea. Ea poate ajunge la el, dar nu-l vede.

G:Numai de la tine si de la An ma puteam astepta la ceva de genul asta.

C:Exact!

R:Ne putem implica si noi, nu?

A:Bineinteles!

Ian:Atunci va fi simplu.

Eu:Sa incepem.

G:Hai!

M-am ridicat de la masa. Ginger, Chris, Stella, Ryan, Leo si Kev s-au ridicat si ei.

A:Vagaboanto nu uiti ceva?

S:Ce?

Eu:Daca nu ma vede va pleca…

G:Te-ai gandit la toate.

Alex a zambit. M-am intors la masa.

G:Mergem noi sa il cautam.

C:Prietenul la nevoie se cunoaste.

Eu:Asa-i!

Ian:Deci am hotarat.

John:Leo tu il cunosti pe baiat?

Leo:Da!

Ian:I-al pe Kev cu tine si cautati-l si voi.

Am ramas la masa eu, Alex, John si Ian. Nu stiam daca sa ma bucur sau nu. Stiam ca Xavier e undeva acolo, dar imi faceam griji ca nu o sa il gaseasca.

Ian:E o surpriza frumoasa.

John:Da si nu.

Ian:Adica?

Alex beia vin linistit si mai suradea din cand in cand.

Eu:Daca nu-l vor gasi nu mai e surpriza.

Ian:Nu m-am gandit la asta.

Eu:Eu da.

A:Viata e plina de surprize, dar o surpriza placuta se poate transforma in una foarte neplacuta.

Asta spunea Tarul Rusiei, bunicul, cand eram mici si ceream lucruri fara care spuneam ca nu putem trai. De la el am invatat ca orice s-ar intampla poti trai. A trecut mai bine de o ora de cand tovarasii il cautau pe Xavier.

Eu:Eu ma retrag.

Ian:Asa repede?

John:An esti ok?

Eu:Da.

A:Unde e sora mea puternica? Unde e vagaboanta care si din cenusa renaste. Moy malen'kiy feniks(=Phoenixul meu mic).

Am zambit. Asa imi spunea tata si bunicul. Ca sa nu uit aceste vorbe m-am vopsit roscata.

RoscataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum