Regele cartierului[18+]

(2)

   –Nu ți-e rușine curvo, să vorbești așa cu noi?

   –Nu, ție nu ți-e rușine să mă faci curvă fără să știi nimic despre mine?

   –Păi văd ce atitudine ai.

   –Păi te iei de noi că suntem blonde, și ce? Și voi sunteți negrii, care-i faza? Acum te mai și victimizezi ca pizdele.

   –Vezi ai grijă, serios! zice nervos apoi își înfinge mâna în părul meu și eu mă uit la el cu dispreț, iar apoi îl scuip. Până aici ți-a fost! urlă, apoi mă trântește de mașină și ridică pumnul la mine.

   –Hei, hei ,hei, puneți stop! se aude o voce, iar matahala se oprește.

   Îmi mut privirea către tipul misterios. Era o matahală ca și restul, doar că foarte urât, în spatele lui erau doi tipi, unul cu privirea goală, tot matahală de-a lor, iar unu înalt, mai slăbuț față de restul, dar tot musculos, purta chiar și tricou, în ochii lui negri se reflectau toate luminile din jur, era precum cerul întunecat al nopții plin de stele, mi-a zâmbit larg și dulce, iar eu i-am zâmbit înapoi.

   –Păi mă băieții mei, eu așa v-am învățat, a? Așa vă purtați voi cu fetele virginilor că nu vă mai ia nimeni! se apropie de mine și mă ia de gât. Blondo hai că nu te-ai supărat, te simt, ești șmecheră ca și mine.

   –Aha. zic eu indiferentă.

    –Hai mă Dane, ne superi noua vecina?! Hai cere-ți scuze!

    –Îmi pare rău! spune gorila îmblânzită, apoi trece la locul ei ca la școală, m-am prins, ăsta-i șefu' lor, vreau să mă pun bine cu el, poate doar așa am viață bună în cartier.

   –Rihanna, hai sus, că am strâns hainele. spune Alessia speriată, eu și uitasem de ea.

   –Rihanna, aoleuuuu, ești ca aia cu ram pam pam pam, man down? Fată să nu ne omori! începe să râdă acompaniat de niște oameni de-ai lui.

   –Mă abțin în noaptea asta că sunt obosită, hai eu urc, mersi.

    Îi dau mâna din jurul gâtului meu și plec luând bagajele.

   –Hai cineva să urce cu ele să le care bagajele. Pe mâine blondo!

   Băiatul frumos care stătuse în spatele lui sare ca ars și-mi ia bagajul, apoi unul și de-al Alessiei și urcăm.

   El stă în spatele nostru, iar eu nu mă puteam abține din a zâmbi, bine că nu mă vedea. Alessia ne oprește în fața unei uși, deschide și intrăm.

   –Unde le las? spune el cu o voce caldă.

   Nu mă pot abține și zâmbesc cu gura până la urechi și apoi zic:

   –Lasă-le aici pe hol, mulțumim mult.

   –Cu plăcere... Rihanna, corect?

   –Hai nu te preface că nu știi sigur, știu eu că ai fost atent.

   –Noapte bună!

   –Noapte bună și ție ...?

   –Body.

   –Uu, noapte bună Body. îmi zâmbește inocent, apoi pleacă.

   Închid ușa în urma lui, apoi mă arunc pe pat visătoare.

   –Hai fată treci la treabă, nici nu vreau să vorbim despre ce s-a întâmplat! spune Alessia care mă privește cu o față de mamă nervoasă.

   Am terminat de aranjat tot, haine, pantofi. Aveam patul lipit de geam, Alessia care dormea, stătea la margine, cum preferă mereu, eu în fund sprijinită de pervaz, cu un ceai cald în mână. Am dat perdeaua timidă și am privit băieții care stăteau sprijiniți de mașina noastră. Îl căutam cu privirea pe el. Nu-l găseam, dar brusc îl văd, el deja mă privea pe mine și zâmbea. Mi-am dus degetul la gură, i-am făcut semn să nu zică nimic și el mi-a făcut cu ochiul. Toată noaptea am stat și l-am privit, nici el nu și-a dezlipit ochii de ai mei, parcă ne vorbeam din priviri. Când a intrat în bloc în sfârșit m-am pus și eu la somn.