38.

73 9 0
                                    

După 10 ore de mers cu avionul din Coreea de Sud până înapoi în Hunedoara, de unde a trebuit să iau un taxi până în Deva, am ajuns cu bine, dar groaznic de obosită. Imediat cum ajung acasă mănânc și direct la somn mă bag.
După tot ravagiul de când am intrat pe ușa apartamentului, am reușit să-mi pun toate chestiile la locul lor și în sfârșit mă pot pune în pat să dorm.

M-am trezit aflând că am dormit până următoarea zi de la mama, care se bucură enorm că în sfârșit m-am trezit, vrând să știe tot ce s-a întâmplat la facultate în detalii mărunte.
- Te-a căutat ieri Kevin. spune mama după ce-i povestesc tot.
- Mă bucur. dau să plec în camera mea.
- De ce ești răutăcioasă? Poate vă împăcați.
- Nu prea cred asta. Pun pariu că a venit doar să-mi reproșeze că l-am abandonat. Și are tot dreptul. îmi iau ceaiul, încercând să nu-l scap pe jos.
- Iar le știi tu pe toate? încearcă să mai detensioneze situația.
- Da mamă, pentru că exact asta am făcut, m-am agățat de Zack ca să trec mai repede peste Kevin, în timp ce el probabil a stat atâta timp și a plâns. Nu a fost drept. Cum îi spun ce s-a întâmplat între mine și Zack? Cum o să mai dau după ochii cu el? Spune, te ascult dacă ai vreo soluție mai bună decât să nu mai dau ochii cu el. Nu pot. Nu am cum. ridic puțin tonul.
Mă încui în camera mea și uit de mine din momentul în care încep să desenez. Brusc, după câteva ore, bate cineva la ușa camerei.
- Spune ce ai de spus. zic eu crezând că iar vrea mama să.mi țină morală.
- Vrea cineva să te vadă. spune ea.
- Cine? mă ridic de pe scaun și încep să strâng puțin din lucrurile împrăștiate peste tot.
- Kevin. spune ea.
- Hei...putem vorbi? întreabă Kevin.
Se aud pași plecând. Asta cred că a fost mama.
- Dacă ai de gând să îmi ți morală despre cât de nesimțită am fost, te înțeleg, știu că am fost, dar nu intenționam să fac asta. Pur și simplu m-a luat valul. mă grăbesc eu să termin ce aveam de spus.
- Nu de asta am venit. Am venit să vorbim ca doi oameni civilizați.
Câteva clipe străpunge liniștea.
- Te aștept în bucătărie. Mama ta a plecat nu știu unde. Suntem singuri, deci dacă simți nevoia să poți țipi sau să plângi, o poți face să rămână doar între noi, la fel și eu. spune foarte calm.

războiul sufletelorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum