războiul sufletelor

3.

Azi am ore normale, de cultură generală, până la 3.
Nu am chef de nimic, am dormit în jur de 2 ore și sunt obosită. Vreau doar să ajung acasă fără să bag pe nimeni în seamă.
În una din pauze, Peter, văzând că nu am ieșit deloc din clasă, mă cheamă până jos și după miile mele rugăminți să mă lase în pace, mă ia pe sus ca pe un sac de cartofi și mă duce afară. Încerc să îl fac să mă lase jos, dar degeaba, e mai puternic ca mine...
Ajungem jos și îl zăresc pe Kevin în celălat capăt al curții și normal că Peter mă duce direct acolo.
Da, le-am spus și lui și Kailei că îmi place de el.
Pe drum înspre Kevin o culegem și pe Kaila, și mergem toți trei să ne băgăm în seamă cu el.
Se mai uită la mine când Kaila și Peter nu sunt atenți și îmi zâmbește, iar eu îi răspund înapoi cu un zâmbet scurt.
Odată ajunși la el, Peter dă mâna cu el și Kaila îl salută, după care se uită îndelung la mine parcă asteptând ceva, îi răspund cu un semn scurt din ochi gen "ce naiba aștepți?", moment în care își deschide brațele semn că așteaptă o îmbrățișare de la mine. Mă uit urât la el și îmi pun mâinile în sân mutându.mi privirea în altă parte. Dar se pare că nu am șanse să scap de el căci vine spre mine, mă pupă ușor pe frunte și mă ia în brațe.
- Ce a fost cu asta? spun uitându.mă urât la el
- Asta...ce? se miră el de parcă l.am întrebat pe cine a omorât
- Pupa...de ce?
- Ăm...nu știam că am restricție să te pup
- De acum știi! spun încercând să par nervoasă și plec în direcția clasei, dar mă prinde de mână și mă trage înapoi într-o îmbrățișare drăgălașă.

Odată ajunsă acasă, mă pun să desenez în timp ce aud telefonul sunând. E Peter :
- Ce faci diseară? spune imediat în secunda următoare după ce răspund.
- Nu știu, mă uit la film, cred, de ce?
- Pentru că dau o petrecere, iar tu tresăie să vi! zice el fericit
- Depinde cine mai vine...
- Kaila, eu și tu.
- Atât ? zic eu surprinsă.
- Mai vin prieteni de-ai mei pe care nu-i cunoști, oricum nu va fi o petrecere atât de maree, nu am un palat să chem tot orașul!
Urmează câteva secunde bune de liniște între noi, după care intervine el :
- Deci...?
- Binee, bine, vin.
Mă îmbrac cu cele mai drăguțe haine pe care le găsesc, îmi prind părul într-o coadă împletită și plec spre petrecere.
În față blocului meu mă întâlnesc cu Kaila și mergem împreună.

Ajunse acolo, Peter ne întâmpină cu pahare cu alcool.
După ce ne lăsăm gegile pe cuier, Kaila deja se face comodă și începe să se bage în seamă cu toți și să danseze.
Eu mă pun pe canapea și mă uit în jur să văd dacă zăresc pe cineva cunoscut...când, deodată, mă trezesc cu Kevin lângă mine pe canapea. Peter nu mi-a zis nimic de el !! Ce ar trebuii să fac acum ?...
Mă prefac că nu îl văd și nu îl bag în seamă.
Vine mai aproape de mine și își pune mâna după umerii mei.
- Bună! zice el zâmbind
- Bună. spun eu distrasă, încercând să nu îl privesc.
- Ce faci?
Nu îl bag în seamă și îmi deschid telefonul, sperând să plece.
Îmi apucă telefonul și își întinde mâna cu el în cealaltă parte pentru ca eu să nu.l pot ajunge.
Încerc să.l iau, dar degeaba.
- Deci nu vorbești cu mine. spune el cu un mic zambet în colțul gurii
- Nu. Dă-mi telefonul! spun puțin nervoasă
- Ușor pui, ce te umflii așa în pene? Cu ce ți-am greșit?
- În primul rând, de unde până unde pui? Și în al doilea rând, aștept explicații pentru ce s-a întâmplat ieri și azi la liceu! spun cu tonul puțin ridicat.
- Pf, mai lasă-mă, spui asta de parcă nu ți-a plăcut!.. spune zâmbind într-un colț, și întoarce capul în altă parte.
Schimbă subiectul și mă prefac că nu-mi dau seama, chiar nu vreau să-mi stric seara din cauza lui. Am început să jucăm adevăr și provocare. După un timp și câteva pahare de alcool, se apropie de mine și se joacă iar cu nasul de al meu. Intru în jocul lui și nu știu cum ajungem să ne sărutăm destul de pasional și să ne atingem.