Iubind-o pe ea

Capitolul 32

   
     Tata, nu am auzit bine , acest minunat ingeras , este fiica lui si nu a catadicsit sa imi spuna si mie acest amanunt extrem de important . Ma uit impietrita la fetita e asa frumoasa si nici nu indraznesc sa scot vreun cuvant , se vede ca nu sau mai vazut de mult , si ce imi imaginam , ca poate sa fie atat de sincer cu mine , era clar ca avea un motiv ceva . Dar totusi nu imi pot crede ochilor scena care se desfasoara in fata mea. Si atunci privind micutul ingeras ma lovit revelatia , atat de tare si cu atata forta , ca daca nu ma tineam de usa ma prabusam . Sunt o fraiera , si cu toate ca mi-am promis mie insumi ca nu o sa imi mai pun inima la bataie , am pus-o si uite ce sa intamplat . Acum serios ce am crezut , ca o sa ma iubeasca , nu Eve , naiva ai fost naiva vei ramane. Incerc sa imi misc picioarele si chiar reusesc , cand vreau sa trec pe langa Matt , acesta imi prinde incheietura si ma tintuieste pe loc. Privirea imi fuge pe micul ingeras care se uita la mine ,cu admiratie si mie imi e asa greu sa ma uit la cei doi, dar o fac si apoi fetita se indreapta spre mine ,ma crispez si imi incordez tot corpul , nu vreau sa sperii copilul si nici nu stiu cum sa reactionez in momentul de fata. Se posteaza in fata mea si imi intinde manuta sa micuta .
Ma uit in ochii sai si o doamne sunt superbi , ma sta cateva secunde si rosteste ,
-Buna eu sunt Aisha Feres ,tu trebuie sa fii Eve, tati vorbeste mult de tine.
Ma uit la fetita si o lacrima imi scapa , ce o crede despre mine , ca vreau sa o inlocuiesc pe mamica ei , dar eu habar nu aveam ca are un copil sau o posibila fosta sotie. Matt ma strange usor de mana si tresar , imi fixez ochii pe fetita si rostesc usor.
-Buna , da eu sunt Evelyn ,
Fata sa exprima o bucurie imensa cand ii confirm spusele , ii zambesc putin crispata.
-Aisha , dute in camera ta Eve e putin obosita va puteti juca mai pe seara .
-Bine tati , tu nu vii?
-O sa vin asteapta-ma in camera.

Dupa ce pleaca fetita , imi smulg mana din cea a lui si cu ochii in lacrimi fug sus, habar nu am ce sa fac , nu stiu nici ce voi face peste cateva minute dar sunt sigura ca nu vreau sa aud ce are Matt de spus . A promis ca nu ma va trada , si exact asta a facut , poate nu in modul in care a facut-o Erik dar tot tradare este , nici nu stiu ce simt in momentul asta . Nici nu stiu sigur pe unde am luat-o dar ajung in fata usii mele . O deschid si cand vreau sa o inchid si sa o incui , dau de un impediment .
-Iubire, asculta-ma , stiu ca esti socata , dar iti pot explica .
-Nu vreau sa aud nimic , te rog lasa-ma in pace .
Dar nu o face , impinge usa cu forta si eu nu am cum sa ripostez , ma dau instinctiv in spate si cand vreau sa fug spre baie , ma prinde de mana si ma lipeste de usa care acum e inchisa si incuiata.
-Acum esti obligata sa ma asculti.
-Nu mai conteaza , oricum am fost obligata la multe alte lucruri , dar te rog nu imi spune nici un motiv , pentru care ai ascuns faptul ca ai un copil . Doamne Matt , cum ai putut , sa faci asta . Chiar am avut incredere in tine dar dupa cate am vazut nu e reciproca , asa ca scuteste-ne pe amandoi de explicatii inutile. Zii ca asta a fost principalul motiv o sa fiu bona ficei tale si ca sa nu creada micuta altceva te-ai casatorit cu mine.

Se uita nervos la mine si isi incordeaza maxilarul de zici ca o sa ii pocneasca in orice moment, imi intorc capul nervoasa si evit sa il privesc.
Imi prinde barbia cu doua degete si ma intoarce spre el.
-Deci asta e parerea ta , ca te-am luat ca pe o nenorocita de bona, ca nu sunt in stare sa imi cresc propriul copil , ei afla ca nu e asa, te iubesc femeie , tu pricepi ca ma innebunesti. Stiu am fost un dobitoc ca nu ti-am zis , si imi pare rau . Dar nici macar o clipa nu m-am gandit la asa ceva pricepi .
Stransoarea sa devenise mai puternica si nici nu realizasem ca ma dureau si incheieturile si maxilarul. Ma uit la el cu lacrimi in ochi si ii zic .
-Matt , ma ranesti .
-Jur iubire ca nu asta a fost intentia mea , te iubesc si nu te-as ranii vreodata.
-Acum ma ranesti Matt , ma doare .
-Ce pot sa fac sa iti treaca durerea , fac orice .
-Momentan sa imi dai drumul .
-Au , doamne ce dobitoc sunt scuze iubire , nu asta am vrut .
-Stiu, imi da drumul si ma cuprinde in brate si ma ridica , ma aseaza in pat si imi da o siuvita la o parte .
-Iubire , te implor , ai rabdare si asculta ce am sa iti zic .
- Acum ? Acum Matt . De ce nu ai facut-o mai devreme , de ce tocmai acum cand am aflat si singura.
-Nu stiu printesa, mi-a fost frica , de cum o sa reactionezi.
-Si ca m-ai pus in fata faptului implinit cum a fost?
-Presupun ca groaznic ,
-Presupui , m-am simtit ca ultimul om , sa stii , apropo unde a fost in tot acest timp, presupun ca la mama ei nu?
-Presupui prost, a fost in tabara , nu ma are decat pe mine .
Un gand imi vine acum in minte .
Frica e un sentiment puternic , cred ca e singura emotie pe care nu o putem stapanii cand ne dorim . Simtim des frica , din copilarie , la orice eveniment semnificativ sau nu, simtim acest sentiment , si eu il simt mai mereu , cand increderea in tine sau in persoanele apropiate nu este suficienta , sau pur si simplu la un singur cuvant care aduce amintiri mai putin placute . Cand ai impresia ca viata ta depinde de o decizie de care iti este frica . Sau cand cei dragi sunt in pericol , apare din nou. Cred ca frica e omniprezenta , face parte din noi .