9. Cum oaia invata ce inseamna o echipa: Patatu', Negrila si Micutu'

10 0 0
                                    

* pe o alee pierduta a metropolei *

– Cine merge azi dupa mancare? Patatu' si Negrila e tura voastra?
– Da, sefu'. Am fost deja...dar nu am gasit nimic...raspunde Patatu'.
Sedinta de dimineata a inceput si toti Lupii sunt la locurile lor ascultand planul zilei de la seful lor.
– Mai mergeti o data! Sa nu va intoarceti pana nu gasiti ceva de mancare! Cautati tomberoane, ghene, in spatele alimentarelor si pietelor, in parcuri si in zone de locuinte. Turbatu' cum stam cu extinderea teritoriului?
– Am umblat azi noapte si
– Avem o sansa in partea de sud, il intrerupe Micutu, entuziasmat. O sa ocupam zona din spatele unui birt!
Turbatu' se uita urat la el.
– Asta e numai cu bautura! zise seful.
– Da, sefu', continua Turbatu' explicatia, sunt numai betivi si nu e de mancare, insa unul dintre betivi e paznicul unui complex de locuinte. Daca il urmez pana acasa si il protejez de Latosii, ma dau bine cu el si o sa avem acces la tomberonul principal al complexului. Ultima data cand l-am urmarit, am simtit ca de acolo venea un miros de mancare.
– Merita incercat. Bravo! O sa vin si eu sa va asist, in caz ca apar ai lui Latosu'.
– Dar sefu', abia poti sa mergi...Mai bine te refaci! , se ingrijoreaza Micutu'.
Seful, zis Lupu',  era ranit la picior. Pesemne se intamplase azi noapte cand fusese in patrularea nocturna...Dar astfel de rani erau obisnuite pentru el.
– Sunt bine, raspunse seful si pasi ca si cand n-ar fi nimic, purtandu-si rana cu aceeasi demnitate cu care isi purta si urechea ciuntita.
– Sefu' o mai tinem pe Mitoasa? Nu pare sa-si revina...intreba Patatu'.
– S-a trezit?

***

Din spatele unei cutii oaia incearca sa nu se miste.
Toate o dor, insa incearca sa nu respire.
Ii e foame, insa incearca sa nu se gandeasca la manacare.
Nu stie unde e, insa simte mirosul Lupilor de aseara.
Se ingramadeste mai mult in cutie.

Daca doar ar pleca si m-ar lasa toti in pace! Daca as fi singura, as putea rasufla usurata...
gandi oaia.

Insa e inconjurata din toate partile de necunoscuti.
Este pe teritoriul lor si trebuie sa scape pana nu e prea tarziu!

Un dulau se apropie de ea. Il simte cum ii da tarcoale si o miroase.
Incearca sa se prefaca ca e lesinata, strange din ochi, insa urechile sunt atente la orice sunet.
Se concentreaza pe pasii care se apropie si se pregateste sa o ia la fuga in orice moment.
-Sefu' nu stiu ce are! Pare lesinata, cred ca e pe duca. Mai bine renuntam la ea...zice Patatu' serios.

Ceva o gadila usor in ureche, insa nu ii da atentie.
– Da, Patatule, dar cred ca Bob nu e de acord. El zice ca mai sta, ii raspunde Negrila la fel de serios.

O gadila si se prelinge pe nas!
Ar vrea sa se scarpine, insa e mai important sa stea nemiscata si sa-si tina ochii inchisi, pana pleaca!

– Hai Bob! Nu ne mai face sa pierdem vremea aici. Te-ai distrat destul, hai sa mergem! zice Patatu', hlizind inabusit.

Gadilatul continua din ce in ce mai tare si aluneca de pe nas spre...gura.
Acum realizeaza, Bob nu putea fi decat...

***

Bob isi ducea viata linistit in cautare de mancare cand azi dimineata a fost capturat de Patatu' in timp ce rostogolea un bob de mazare in spatele unei conserve si a fost adus impotriva vointei lui, chiar pe o blanoasa in care se afunda.
A incercat sa se intoarca si sa se repozitioneze insa a alunecat si acum misca antenele de zor ca sa se dezmeticeasca si sa-si restabileasca traiectoria.
Cu scopul dintotdeauna de a cauta mancare, Bob se porneste prin toate cotloanele: de la ureche la ochi, de la nas la gura, nestiind ca este agatat de
o oaie.

***

Oaia realizeaza acum ca Bob nu putea fi decat...
Un gandac! Un gandac imi atarna de ...nas...

– Bine, dar vine si Bob cu noi? zise Patatu' tinandu-se sa nu rada.

Rad de mine! Dar pot sa rezist, pana pleaca, isi spune oaia ascunsa in spatele cutiei.

– Eu am plecat, nu mai stau dupa Bob , zise Negrila ingrosandu-si vocea pentru a parea serios.
– Si eu vin!, zise Micutu' luandu-se dupa el.

Da! Pleaca! Inca putin!
Mai este un pic pana cand pleaca si voi putea sa fiu li-be...

Aleea rasuna de stranutul fulgerator al oii care zboara gandacul cat colo' spre amuzamentul copios al Lupilor.

Patatu' izbucni intr-un ras nepotolit:
– Bob, ma bucur ca ai decis sa vii cu noi!

***

Negrila, Patatu' si Micutu' sunt o gasca.
Sunt impreuna de cand se stiu si se tin tot timpul de nazdravanii si de sotii.

Acum doua veri s-au alaturat haitei lui Lupu, in urma unui raid foarte sonor al unor masini parcate incorect si au devenit camarazi cu restul lumii.
De atunci sunt impreuna cu totii si in fiecare zi fac tot ce pot sa ii ajute...in felul lor.
Azi spre exemplu, trebuie sa aiba grija de Mitoasa', asa ca incercand sa-i ofere de mancare, au binevoit sa-i prezinte animalul lor de companie, gandacul Bob, proaspat prins chiar in aceasta dimineata.

Oare cat de tare se vor distra acum, ca au adus o oaie in echipa lor?
Vor avea zile minunate impreuna!

***

Oaia deschide ochii pregatita sa faca fata unei haite de Lupi ce o inconjoara...
Oare ce vor de la ea pradatorii strazilor?
Vor urma zile nefaste pentru ea daca nu va reusi sa scape de aici!

Va urma...

Oaia PierdutaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum