17. Cum oaia isi ia zborul: Tour en l'air

14 0 0
                                    


– Sus! Sus! Picior stang, pas inainte! Picior drept, pas inainte! Si pirueta! Pirueta!
Hai Prima! Sus, sus! Ridica piciorul mai sus! Mai sus! Hai Dona! Stai dreapta! Mai dreapta! Ne rotim, ne rotim!

In linistea noptii trei cateluse se joaca de-a balerinele. Dar nu!
Pe masura ce te apropii de acoperisul blocului din cartierul marginas iti dai seama ca nu se joaca... Se antreneaza! Maestra Mimi este instructoarea lor.
– Cum ca ma numesc Maestra Mimi voi face din voi cele mai sublime balerine care au existat vreodata...in lumea canina! rosti aceasta.
– Doamna, nu mai pot, ametesc!
– Hai Prima, ca poti! spuse Maestra Mimi, o veritabila papagalita specialista a dansului in aer. Inca o data! 1, 2, 3, si!
Ansamblul format din cele trei minione era prezidat de o profesoara apriga, cea mai apriga din cate existau: Maestra Mimi. Si astazi aveau un antrenament la sange, sus, sus, pe acoperis.
– Doamna, nu mai pot! Imi vine sa @@@ , spuse Prima, ametita.
– Sigur! Suntem aici sa stam jos si sa ne lingem ranile ...
Nu!!! Suntem aici sa ne depasim limitele! Asa vom avea succes! Succesul nu exista stand jos. Succesul se atinge daca te duci dupa el! Pana sus, sus pe acoperis. Asa ca zburati sus, sus dupa succes ! Sus! Sus!
Schimbati piciorul si rotiti-va in directia cealalta! Vreau sa vad miscari ample, gratioase!
Dona, nu sta cocosata! Dreapta! Dreapta ca Prima! Hai!
Prima, capul sus, sus!

Prima era cea mai mare dintre ele, o catelusa frumoasa cu zulufi negri de catifea. Ea si surorile ei erau odoarele noptii. Trei gratii fantasmatice care dizolvau subtil spatiul, miscand umbrele noptii. Identice in aparitie si statura, doar intr-un singur fel le puteai deosebi – dupa funditele colorate ce le purtau la gat: rosu, verde, albastru.

Sus! Sus! Piciorul intins, spatele drept, mainile in aer, echilibru, postura, expresie
si
totul se invarte, se roteste si se pierde in notele noptii
ritmul te cuprinde si te ameteste...

Prima era cea mai gratioasa dintre ele, chiar daca toate se miscau in acelasi ritm, ea dadea tonul
pasilor , salturilor, zborurilor si celelalte o urmau
Sus! Sus! Rosu, verde, albastru

Cand muzica se porneste, Prima se topeste, ruleta se porneste si ramane doar
Sus! Sus!
Piciorul intins, spatele drept, mainile in aer, echilibru, postura, expresie
si
totul se invarte, se roteste si se pierde in umbrele noptii
ritmul te cuprinde si te ameteste.
Sus! Sus! Rosu, verde, albastru
Pe acoperis, in toiul noptii e numai
ea si muzica...
si Sus!
... notele si
Sus!
...rotirile si
Sus!
... zborurile in

.
.
.

aer

– AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!
– Prima!!!!

Prima cazu de pe acoperis.

***

– putin mai devreme, pe alee, la Centrul de colectare al alimentelor-

GROWLLL!! Un sunet incomod o framanta rasunand patrunzator din stomac .
In tot iuresul creat de prima zi de munca oaia uitase sa manance si sarise peste masa de pranz.

Dar mai avea o sansa!
I s-a prezentat la orientare locul unde cei din haita sa strangeau si isi luau masa, asa ca oaia decise sa se duca acolo pentru cina.

Isi lua sa manance ceva pe drum si porni de indata printre strazile cartierului, catre locul de intalnire.
As putea sa le duc ceva cadou...in semn de apreciere ca m-au invitat si scuze ca nu am mai ajuns azi la brunch... zise oaia uitandi-se la batonul pe care tocmai il facuse: un baton de ciocolata.
Dar ...
Nu, ei nu mananca asta!
Am vazut ce resturi mananca ei intre alimentele de azi...

– AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!!
– Prima!!!

O catelusa cazu de pe acoperis
intr-o spirala a mortii.

Oaia PierdutaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum