*pe o alee pierduta a metropolei *
Oaia descoperita, deschide ochii si indura hototele de ras ale haitei de caini care o inconjoara.
Din toti ii recunoaste pe cei pe care i-a intalnit aseara in parc, in timp ce incerca sa fuga de Macelar.
– Vreau sa vorbesc cu seful vostru! zise oaia incercand sa preia controlul situatiei.
Cateii radeau in continuu.
– Sefu' nu-i acasa! spuse unul zeflemitor.
– Va rugam sa reveniti intre 1 si 5 zile! adauga altul.
– Cererea dvs. va fi inregistrata la noi si va vom contacta de indata ce...se va termina criza, spuse al treilea urcandu-se sprinten pe cutia ei.
– Bai, Micutu' nu esti amuzant!! Sperii lumea.
– Gata cu glumele!
– Ea este oaspetele nostru. Buna! eu sunt Piratu', spuse catelul cu o pata pe ochi.
– Ar vrea el...e de fapt patat si ii zicem Patatu'. Eu sunt Negrila si acesta este tovarasul nostru mai mic...
– Micutu' sunt! Suntem frati, de fapt.
– Tripleti! Incantati de cunostinta...doamna... Mitoasa?
Oaia se uita inmarmurita la cei trei catei, care in lumia zilei pareau mai mult catelusi: unul negru, unul jegarit cu o pata neagra pe fata si altul de o schioapa.
Printre ei erau cei doi pe care ii vazuse si aseara, pesemne Patatu' si Negrila.
– Voi sunteti cei de aseara, din parc? spuse oaia nedumerita de cat de diferiti pareau in lumina zilei „bestiile" pe care le vazuse azi-noapte. Din cauza febrei trasaturile lor ii aparusera exagerate.
– Din parc, din tomberoane, din alei, prin ghene... suntem pretutindeni. Tot orasul este parcul nostru!
– Am vrea. Negrila exagereaza! Suntem cei care te-au gasit acum zece zile, spuse fratele mai mare, zis Patatu'.
– Zece zile?! spuse oaia nedumerita de timpul trecut. Nu-si daduse seama ca a dormit de atunci. Dar chiar daca acum se simtea mai bine, pericolul nu trecuse.
– Si asta este casa noastra!
Oaia se uita in jur la infundatura plina de cutii si tomberoane. Era rece, umeda, intunecata si peretii miroseau puternic a mucegai.
Cei trei pareau prietenosi, dar nu se putea baza pe asta avand in vedere experienta ei de pana acum cu cei care pareau intelegatori.
-Seful vrea sa te vada! spuse Patatu'. Urmeaza-ne!
***
Oaia, suspicioasa, mergea in urma lor iscodind in laturi dupa o cale de iesire.
Iesind de pe aleea infundata si trecand prin spatele unei ghene, la marginea unui parc de copii parasit, au ajuns in spatele unui restaurant de cartier, aproape de un gang. Trecand prin gang, drumul se bifurca de-a lungul unui zid inalt, dar darapanat,
cu multe crapaturi. Mergand pe langa el, pe niste scari in capat, urmeaza sa-l intalneasca pe Lupu'.
Daca doar as putea scapa de aici si as fi singura, as putea sta linistita.
Tot ce vreau este un moment de liniste!
– Trebuie sa-i cunosti pe restul! se lauda Patatu'.
Negrila si Micutu' continuara tinandu-i isonul.
– Trebuie sa-l cunosti pe Grasu'!
– Si pe Turbatu'! E putin mai dificil, dar odata ce il cunosti o sa ajungi sa-l iubesti.
– Noi suntem in trupa asta de doi ani insa ne simtim ca intr-o familie. Toti sunt veniti din diverse cartiere si au povesti din cele mai felurite...
– Mai ales Fricosu', care a lucrat la o ferma odata. Mereu povesteste cum speria gainile in fiecare dimineata si le alerga prin toata curtea... asta inainte de criza...
– Insa nimeni nu-l crede! rase Patatu'.
– ...
– Nu stiu daca au mai vazut o oaie pana acum. Vor fi incantati sa te cunoasca!
– Sefu', s-a trezit si am adus-o cum ne-ai spus, anunta Patatu' in fata intregii haite. Dragi colegi, v-o prezentam pe ...
Cei trei se dau la o parte lasand sa se descopere:
aleea goala, fara urma de oaie.
...
Va urma...
CITEȘTI
Oaia Pierduta
AdventureIn oras - metropola, o oaie ramane fara job in vremuri de criza. Angajatorul i-a restructurat postul si a concediat-o pe nedrept. Acum, desi deceptionata si ingrijorata pentru viitorul ei, oaia incerca sa-si gaseasca de munca. Trebuie sa reuseasca!
