18. Cum oaia se integreaza in echipa: Noapte in Havana

12 0 0
                                    

– Cum a fost prima zi de munca? o voce subtire intrerupse oaia. Erau Negrila si Micutu'.
...Am incercat sa-mi fac prieteni si sa ma integrez dar m-am luat cu munca si
cand m-au invitat la Brunch am amanat spunand ca vin la pranz,
dar apoi s-a facut prea seara si era prea tarziu cand mi-am dat seama ca
am sarit peste pranz pierduta fiind in extra activitati.
Dar m-am remontat si am incercat sa ajung aici insa am fost retinuta pe drum,
asa ca aproape de miezul noptii am ajuns aici
unde toata lumea e deja mahmura si chiauna de la petrecerea de peste zi si au uitat de mine
si acum e prea tarziu sa ma duc sa le spun ca am ajuns...
iar intre timp niste copile au rasarit de nicaieri si m-au asaltat cu uralele lor de bunavoie
doar pentru a afla ca sunt fetele dusmanului, de care am scapat ca prin urechile acului
ajungand in schimb uda din cap pana in picioare cu apa de plaoie
si inca nu am apucat sa mananc de pranz sau cina ...
nici macar batonul de ciocolata...

***

– Cateva minute mai devreme, la Bar –

Negrila si Micutu se plimba pe malul lacului adulmecand noaptea.
Azi a fost o zi lunga pentru ei.
Ca membri ai Comitetului de Intampinare trebuie sa asigure distractia in echipa asa ca organizeaza zilnic binecunoscutul Brunch.
Iar azi e o zi extra-speciala!
Azi vor sa o faca pe Mitoasa sa se simta ca acasa!
Este prima ei zi!

Asa ca au umblat toata ziua pregatind...
frunzele,
stropitorile
si
surpriza!

Au strans mormane intregi de frunze pentru a le ravasi apoi in timpul petrecerii si a le arunca la intampinarea invitatei de onoare. Au atarnat pretutindeni stropitori pentru a asigura o atmosfera racoroasa in aceasta zi torida – mai exact au elaborat un sistem de racorire avand la baza o suita de cazane si stresini conectate ingenios astfel incat apa din lac sa ajunga prin furtune si parghii in stropitori care sa imprastie picaturi racoroase, totul finisandu-se cu o mareata surpriza:
tunul cu apa –
care urma sa fie desfatarea maxima a tuturor participantilor, punctul culminant al petrecerii , un spectacol magnific al picaturilor arteziene explodand frenetic, creand o zbenguiala dementiala.

Totul era aranjat pe marginea lacului. Sistemul ingenios se intindea de-a lungul intregii faleze, in zona teraselor parasite in timpul crizei, zona numita de toti: „la Bar".
Finisand ultimele pregatiri Negrila si Micutu' se intorceau alaturi de ceilalti.
Succesul era asigurat! Petrecerea avea sa fie de neuitat si
ei vor primi laudele tuturor!

***

– O cautam pe Mitoasa! Este aici? strigara entuziasmate trei cateluse traversand subit barul sub privirea surprinsa a tatalui lor, Turbatu'.
– Mitoasa!!! Te-am gasit!
– Invata-ne pasul Tour en l'air.
– Mai ai ciocolata?
Oaia fu napadita de cele trei copile ale lui Turbatu' care ii dadusera de urma intr-un final, incantate de dansul ei.

Turbatu' vazandu-le la ora aceea tarzie umbland singure pe strada si venind la bar, din negru devenise rosu si porni fix catre ele, tintind oaia care parea a fi sursa tuturor relelor.

Cel mai bland mielusel nu putea sa-l intreaca in dulceata pe Turbatu' cand venea vorba de fetele sale. Cei trei ingerasi erau tot ce avea Turbatu' mai scump si mai sfant pe lume.
Tot ce faceau ele era nepretuit si magnific
tot ce spuneau ele era adevarul absolut
tot ce isi doreau era indeplinit numaidecat
si
TOT ce le punea in pericol...
era STRIVIT cumplit cu puterea a o mie de sori.

Cine le punea sa mearga SINGURE pe strada, NOAPTEA si le aducea intr-un BAR
merita sa piara infruntand chinuri crancene si sa cunoasca mania apriga a unui tata protectiv si dezlantuit.

***

Turbatu' fumegand de furie.
Copilele aprinse de admiratie.
si Oaia pierduta in ceata ignorantei...

Negrila si Micutu' intelesera ca trebuie sa intervina imediat. Era un caz de forta majora!
Ochii lui Turbatu' vedeau flacari si
urma sa nimiceasca orice ii statea in cale
... orice stalp, orice scaun, orice masa,
orice aranjament,
orice Oaie.

Nu numai ca petrecerea planificata in cinstea ei va fi transformata intr-un macel
dar
va pierde si orice sansa de a fi acceptata in echipa si va fi alungata imediat.

– Care e situatia? intreba Negrila.
Micutu' facea semne disperate catre oaie.
– Subiectul nu raspunde, bomba a fost aruncata si urmeaza o explozie de proportii uriase.
– Care e planul?
Negrila se uita lung la Micutu'.
– Nu!!!! Chiar trebuie? se ruga Micutu' de fratele lui.
-...
– Noapte in Havana? Micutu' citi gandurile fratelui sau.
– Operatiunea: Noapte in Havana! confirma Negrila.
– Dar ... poate gasim alta cale totusi! incerca iar Micutu'.
In sinea lui insa, stia ca nu aveau incotro. Trebuiau sa actioneze repede.
– Nu avem timp!
Se intelesera din priviri.

***

Negrila pregati teritoriul
si Micutu' se strecura pe langa ceilalti ajungand imediat la Turbatu'
si luandu-si avant se folosi de inertie si prefacandu-se beat
il imbranci jos.
Turbatu' buimac, se agata de o masa
care cazu si impinse cazanul
care se rostogoli spargand streasina
care opri stropitoarea
care golea butoiul,
care echilibra parghia
care se puse in miscare facand sa se incline
tunul cu apa fix spre oaie si pe cele trei copile ale lui Turbatu'.

Un jet de apa se lansa direct in ele,
ploaia torentiala nimicind tot ce era in raza ei
lasandu-si tintele, cele trei cateluse si oaia, imbibate si spalate bine din cap pana in picioare.

***

– Mitoasa, bine ai venit in echipa! sopti o voce subtire,
in timp ce impingea oaia afara din raza vizuala a lui Turbatu'. Era Negrila.
– Haideti fetelor, continua el catre cele trei cateluse in timp ce le dezlipea de oaie, mergeti la tatal vostru! Va fi timp pentru discutii si joaca maine dimineata! Tatal vostru este ingrijorat! Aveti grija de voi!! le indemna,
in timp ce Micutu' il tinea ocupat pe Turbatu' cerandu-si scuze la infinit.

Turbatu' vazandu-si copilele ude leoarca ii mustra pe Negrila si Micutu' si se repezi de cateva ori la ei, insa pentru ca fetele incepusera sa planga fu nevoit sa se intrerupa pentru a le duce acasa, ingrijorat pentru sanatatea lor.

***

Au scapat!
Negrila si Micutu' se uitara unul la celalalt rasufland usurati.
Diversiunea a functionat si subiectul a fost salvat!
Dar cu ce pret...petrecerea a fost sacrificata...toate aranjamentele distruse
si oaia era departe de a se simti binevenita in echipa.

Oaia se uita inmarmurita la toata scena ce s-a derulat rapid, si
incerca sa-si reculeaga gandurile imprastiate printre picaturile de apa pe care le storcea din blana ei.
Nu-i mai trebuia nimic.
Trecand de la uitata si singura, la cautata si aclamata, la atacata si udata, oaia aflata la capatul puterilor, se intoarse sa plece.
Nu avea nici un rost sa incerce sa se integreze in echipa lor.

– Cum a fost prima zi de munca? o intrerupse aceeasi voce subtire. Erau Negrila si Micutu' incercand sa repare daunele.

Va urma...

Oaia PierdutaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum