Oaia trebuie sa se integreze in echipa.
Daca nu se va integra si nu va fi acceptata de haita in 3 saptamani, nu va putea ramane.
Acasa nu se poate intoarce de teama Macelarului si nu are alte optiuni pentru job, acestia fiind singurii care par deschisi sa o primeasca.
Oaia incepu astfel prima zi de lucru in echipa de gestionare a proviziilor.
***
– dimineata, pe o alee din spatele unui restaurant, cunoscuta ca: centrul de colectare a resturilor de alimente –
Oaia primeste primul task: acela de a sorta mancarea colectata pe categorii: proteine, perisabile si delicatese.
In sfarsit un job,
primul ei job dupa ce fusese concediata pe nedrept!
Aici nu se va mai intampla asa! Aici va fi acceptata!
Va fi un angajat exemplar!
– Va trebui sa le iei pe rand pe toate din aceasta gramada si sa le sortezi. Te descurci? intreba o colega.
– Da, spuse oaia hotarat.
Oaia statea in fata unui morman de oase si resturi de fast food, conserve si borcane, caserole si pungi manjite.
Fusese foarte atenta la trainingul de 4 ore in care a invatat despre componentele proviziilor si cum trebuie stocate, iar acum trebuia sa puna totul in aplicare.
Trebuie sa sortez toate aceste resturi inainte de a fi mancate sau ingropate.
Daca termin intr-un timp record, imi voi dovedi valoarea pentru echipa.
Asa o sa ma pastreze!
Voi fi un angajat exemplar!
Soarele diminetii stralucea si era o zi numai buna pentru a munci cu spor!
O sa termin pana la pranz! isi spuse oaia.
-Hai cu noi la masa! rosti cineva.
Cum ar fi mai repede? Daca le sortez in functie de ambalaj sau termen de expirare?
Dar dupa miros, cred ca termenul de expirare nu se mai aplica...
Oare chiar se manaca asa ceva?
- Vrei sa vii cu noi la masa? o intreba unul dintre colegi.
Poate ar fi bine sa introducem niste categorii noi:
pentru peste si ...ce a fost peste odata.
In lumina energizanta a diminetii, oaia se puse pe treaba.
– Cred ca nu vine...Sa mergem!
– Stai! Sa luam si ceva la pachet, pentru Brunch!
– Sigur nu vrei sa vii?
...
Gasca de caini se indeparta, fiecare luand cate un os cu el.
***
In haita brunch-ul era momentul cel mai placut al zilei,
cand puteai sa savurezi o gustare in compania colegilor tai, fara nici o grija.
Cand puteai sa te amuzi, sa alergi dupa fluturi sau sa lenevesti la umbra,
sa faci concursuri de rasucire in jurul cozii sau sa te iei la tranta.
Brunch-ul era mai mult decat o simpla gustare!
Era un moment in care puteai afla despre grijile celorlalti,
un moment in care puteai sa imparti cu ceilalti o parte din lumea ta,
din ideile tale.
Brunch-ul era mai mult decat o simpla gustare!
Era o gura de aer proaspat fara de care nu puteai continua.
Era spiritul bunavointei, armoniei si distractiei!
Era momentul in care toate diferentele se estompau si
toti erau acceptati!
***
Soarele dogoare din ce in ce mai tare, dar oaia rezista prin arsita si continua munca.
A sortat deja jumatate din materiale.
Sa fii un agajat exemplar nu e usor!
Trebuie sa fii mai rapid, mai eficient, mai bun decat ceilalti.
sa fii un model!
Nu-ti permiti sa pierzi timpul cu frivolitati.
Trebuie sa fii riguros, disciplinat si precis!
Pe masura ce oaia imparte treptat toate materialele ramase,
umbra ii devine din ce in ce mai lunga.
Am terminat! Acum pot sa ii chem! isi spuse oaia mandra de realizarea ei.
Terminase in final de sortat toate resturile.
Dar
asa ar face un angajat exemplar?
Nu! Nu e suficient!
Ce-ar fi daca..in plus fata de sortare le-as si duce in locurile indicate pentru depozitare.
Asta le-ar placea si mai mult, as da dovada de proactivitate si sigur ma vor accepta!
Asa ar face un angajat exemplar!
***
Oaia se apleca inca o data asupra muncii si nu se opri pana ce
aleea nu a ramas curata, eliberata de orice urma de mancare si pana ce
toate resturile nu au fost alocate in locul corespunzator.
– Gata! Am terminat! spuse oaia admirandu-si munca.
Acum putea sa fie in final linistita, putea in final sa imparta momentul cu colegii ei:
– Am terminat! Veniti sa vedeti rezultatul!
.
.
.
Aleea goala, cuprinsa de o stralucire vibranta, se alungea in spatele oii .
Oaia ridica capul din munca:
– Veniti sa vedeti aleea! Parca este alta lume! zise oaia razand la jocul de lumini, insa
in jur nu era nimeni .
Oaia era singura in mijlocul aleii aramii invaluita de razele de ...portocala amara.
Dar unde sunt toti?
Unde s-au dus?
*– Noi mergem in pauza? Sigur nu vrei sa vii si tu? Gasca de caini se pregatea sa plece.
– Pauza? E pranzul deja?! intreba oaia.
– E vremea brunch-ului!
– Brunch?! Pai abia am inceput munca, cum putem sa luam pauza?! spuse oaia nedumerita.
Colegii se uitau la ea asteptand parca o reactie diferita.
– Nu mi-e foame! Mergeti voi si ne vedem la pranz! continua oaia.
*
Asa e! Toti plecasera la brunch si nu se mai intorsesera, isi aminti oaia ca prin vis.
* „Uite, o cale usoara de a-ti face prieteni e sa luati masa impreuna.Incearca sa te apropii de ei la pranz", asta ii spusese Patatu' si intentiona ca azi sa mearga cu ei la pranz.
*
Dar poate ii mai prind, daca ma duc la pranz. Mai e mult pana la pranz? isi spuse oaia frecandu-si ochii de oboseala.
Ultima raza a apusului o strafulgera.
Pranzul trecuse demult si acum era deja trecut de apus.
Razele aramii ale soarelui se stingeau treptat in noapte.
Pranzul era sansa ei! insa...uitase de tot...
Am uitat!
Toti au plecat la brunch si nu s-au mai intors...
Sansa mea ...Sansa mea de a ma apropia de ei este ...pierduta!
Si acum oaia era din nou singura,
cu munca terminata, dar fara prieteni...
Un angajat exemplar, dar fara echipa...
***
GROWLLL!! Un sunet incomod o framanta rasunand patrunzator din stomac .
In tot iuresul creat de prima zi de munca uitase sa manance si sarise peste masa de pranz.
Dar mai avea o sansa!
I s-a prezentat la orientare locul unde isi luau masa, asa ca oaia decise sa se duca acolo pentru cina.
Oare era prea tarziu?...
Va urma...
CITEȘTI
Oaia Pierduta
AvventuraIn oras - metropola, o oaie ramane fara job in vremuri de criza. Angajatorul i-a restructurat postul si a concediat-o pe nedrept. Acum, desi deceptionata si ingrijorata pentru viitorul ei, oaia incerca sa-si gaseasca de munca. Trebuie sa reuseasca!
