te-am visat iubito
joi
pentru prima dată
călăream amândoi un anotimp
de ciocolată
pilotam și un ungher din înghețată
și era atâta diabet
ce jongla cu sângele nostru
fluierînd
în tot acest oraș minuscul
pe care-l tot țineai sufocat sub pleoape
încât am strănutat un cer
ce-avea gustul de ecler
și tu
nu spuneai niciodată ,,nu"
când
în poala mea
voiam întotdeauna
să fii capsată
noi ne mai jucăm așa și înainte
dar poate că nu-mi mai aduc aminte
cum ne iubeam deconectați
de viață
într-un cuib al speranțelor
acolo te-am și visat
pentru prima dată
turba în noapte doar o harpă
și nu am să neg că era atâta de frumos
să fim
veșnic
doi serafimi
captivi în aceeași pleoapă...
CITEȘTI
Oase fremătând în veșnicie
Poesiestăteam rezemat de-ai tăi iriși versatili când din pleoapele tale de topaz timpul se crăpa iar ploile de meteoriți se surpau în frânghiile lacrimilor de metal de care mă spânzuram zilnic între orele 8 și 10 dimineața eram atât de fericiți ...
