Capitolul 14

257 15 1
                                    

-Am întârziat la oră. Trebuie sa fug. Ne vedem în camera comună diseară. Paa.......

-Ești uitucă ca de obicei, mi-a strigat înapoi.

**************************

Aveam herbologie și evident că am întârziat. Am avut noroc. Profesoara spunea că mă iartă de data asta. Părea să aibă o stare foarte bună. De ce? Nu e treaba mea.

După oră am mers să i-au cina, iar spre surprinderea mea, erau foarte puține persoane acolo. Doar profesorii și vreo 4 sau 5 elevi de la fiecare casă.

Dupa ce am mâncat m-am dus în camera comună. Nici acolo nu era nimeni. * Unde au dispărut toți? *
Nici Draco nu era măcar. *Cred că uitase. *
Asta e. Pentru că era deja seară m-am hotărât să ma culc. M-am aruncat în pat, iar somnul ma furat repede.

Când am deschid din nou ochii m-am uitat la ceas. Era 23:50. Toate fetele dormeau în paturile lor. M-am ridicat  și am ieșit din dormitor. M-am așezat pe un scaun și mi-am pus capul pe fereastră. Luna și stelele sclipeau ca de obicei, foarte puternic.

-De ce nu dormi?

M-am întors panicată. M-am liniștit când am văzut ca era din nou, doar Draco.

-Nu pot dormi, i-am răspuns și mi-am întors privirea înapoi pe geam.

Sa așezat lângă mine și ma luat de mână.

-Îmi pare rău că nu am mai venit azi să stăm. Am mers să îmi iau un costum pe care să-l port la petrecere.

-Pot să văd? am întrebat.

-Shhhh...... E o surpriză, a zis rânjind.

Am început sa zâmbesc și mi-am pus capul pe umărul lui.

-Și ceilalți? Salonul era gol când am venit. Și când am mers la masă, sala mare era la fel.

- Cred ca au mers și ei la cumpărături. Nu știu sigur.

Am stat liniștiți, fără sa scoatem vreun sunet cam 2 minute.

Însă, deodată sa auzit o bătaie în geam. M-am speriat de am crezut că o să mor. Dar era doar o bufniță cu un pachet în ghiare. I-am deschis fereastra, iar aceasta a intrat, a dat drumul pachetului pe masă și sa făcut nevăzută înapoi în noapte. Curioasă, am desfăcut cutia. Erau mai multe bijuterii verzi. Lângă ele se afla și o scrisoare.

                            Kirra,

Știu că va urma balul de iarnă așa că ți-am trimis niște brățări și lănțișoare. Cred că o să se potrivească cu rochia care ai luat-o. Mi-e dor de tine.
    
                                                          Mama

Am pus hârtia pe masa. În pachet era o brățară, o pereche de cercei și un set de lănțișoare. Toate aveau culoarea casei și erau superbe. O lacrimă mi-a alunecat pe obraz. Draco a venit lângă mine, mi-a șters lacrima, apoi ma îmbrățișat.

-Ți-e dor de ei? a întrebat.

Nu i-am răspuns. Doar mi-am pus capul pe umărul lui și l-am îmbrățișat  înapoi.

Chiar le simțeam lipsa. Îmi era dor de momentele când râdeam și eram fericiți, dar și de cele când ne certam.

Am stat așa cu Malfoy, în timp ce ne uitam pe cerul luminat de stele. La un momentdat am adormit, dar m-am trezit când am simțit că Draco mă ridică și mă duce în cameră. Ma pus pe pat, ma învelit și ma sărutat pe frunte. Pot sa jur ca înainte sa plece l-am auzit spunând: " Noapte bună prințeso."

Kirra Potter Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum