Kirra Potter

Capitolul 33

Mda.... Aparent vraja mea nu funcționase. Cred ca dupa ce sa sau trezit și-au amintit tot, căci azi la ora de Filtre și Elixire Snape mi-a dat detenție pentru o luna și a scăzut 20 de puncte pentru Slytherin.

Restul timpului am fost la fel de neatentă ca de obicei. Ma gândeam dor ce alte metode as putea sa folosesc pentru a ma răzbuna pe Cedric.

************************************

Seara, când în sfârșit m-am pus pe par pentru a ma odihni, o bufniță a întrat pe fereastră și a lăsat o hârtie.
Am deschis-o.

Draco se simte mult mai bine. Încă nu sa trezit dar cred ca o va face destul de repede. Dacă vrei poți veni sa îl vezi.

                           Madame Pomfrey

Am sărit rapid din pat și m-am îndreptat spre șemineu. Flacără verde nu ma transportat în camera comună ci direct afară. Fără sa ma mai gândesc cum de sa întâmplat asta am tulit-o spre aripa spitalului. Am intrat în camera unde era Draco. Stătea pe un pat alb. M-am apropiat ușor de el, iar apoi m-am așezat pe un scaun. Dormea foarte liniștit, exact ca un copil. I-am dat parul blond și răvășit la o parte de pe frunte.

A gemut, iar apoi și-a deschis încet încet ochii.

-Kirra......, a șoptit.

-Draco!

-Kirra.....

-Nu te mișca. Ma ducă sa o aduc pe Madame Pomfrey.

Am fugit repede pana la biroul ei. Stătea pe un scaun și completa un formular.

-Da? Sa întâmplat ceva?

-Sa trezit. Veniți repede.

Am alergat împreună pana în salonul unde era Draco. A luat o poțiune de pe masă și ia dat-o.

După câteva minute Malfoy sa trezit. Și-a dus palmă direct după umăr, unde era bandajat.

-Auu....

-Nu te mișca. O sa te doară mai tare.

-Da ce naiba sa întâmplat?

-Nu îți amintești nimic?

-Stiu doar ca eram la meciul de Quidditch și te aplaudam. Deci? Ce sa întâmplat mai departe? Cum am ajuns aici? Și de ce ma doare umărul atât de tare?

-Tocmai ce se terminase meciul. Erai pe matura la cam 20 de metri înălțime. Un bulgăre a venit din spate iar tu nu lai văzut. Sa repezit la tine și te-a dat jos de pe mătură. Ai căzut direct pe nisip. Ai fost inconștient câteva zile.

O lacrimă mi sa scurs pe obraz. Draco sa apropiat și mia îndepărtat-o.

-Iubito nu plânge. Acum sunt bine. Vino aici.

M-am pus pe pat lângă el.

-Cum ești? am întrebat. Vrei ceva? Sa o chem pe madame Pomfrey?

-Vreau doar sa stai aici cu mine.

Mă luat în brate iar eu mi-am pus capul pe pieptul lui. Ma împins ușor într-o parte.

-Scuze.... Dar ma doare foarte tare.

Am sărit repede de pe pat, am luat o punga de gheață și am înfășurat-o într-un prosop, iar apoi am pus-o cu foarte mare grija pe pieptul său.

************************************

Am stat toată noaptea acolo cu el. Am reușit sa adorm undeva pe la 3 jumătate dimineața.

Pe la ora 9 ma trezesc pentru ca simt cum Draco începe sa se miște. Ma ridic buimacă și ii aduc putina mâncare. Se trezește într-un sfârșit și îmi spune ca se simte mult mai bine.

Alerg pana la madame Pomfrey și p întreb dacă Malfoy poate sa părăsească spitalul.

-Poate. Dar doar dacă se simte destul de în stare încât sa meargă pana în cameră.

Bucuroasa, am fugit înapoi. *Cred ca o sa slăbesc destul de mult dacă mai continui așa *. L-am ajutat pe Draco sa se ridice, iar apoi sa meargă până în cameră. Drumul asta mi sa părut mai lung ca niciodată.

Când am ajuns în cameră, l-am așezat pe pat. Restul zilei am stat cu el, ba vorbind, dându-i sa mănânce sau pur și simplu uitându-mă la el cum doarme.