Kirra Potter

Capitolul 40

Seara, după ce am ieșit de la ore, m-am aruncat direct în pat. Nu mai voiam sa fac sau sa spun nimic. Tot ce îmi doream era sa dorm. Însă asta nu sa întâmplat, căci Draco a intrat în camera făcând mult zgomot.

-Vrei sa ieșim la o plimbare pe lângă lac?

Nu i-am răspuns.

-Hei mai auzit?

Nu am spus nimic. Speram sa plece, însă să așezat pe pat lângă mine și a început sa ma mângâie pe față.

-Ești bine?

Mi-am dat seama ca nu am nici o șansă să rămân singură, asa ca mam ridicat și am dat din cap ca nu.

-Ce sa întâmplat?

-Malfoy, nu pot vorbii acum. Nu am starea necesară.

Sa depărtat puțin de mine.

-Malfoy? Ce sa întâmplat cu Draco, Iubire? De ce nu îmi mai spui asa?

-Scuze.

M-am ridicat de pe pat și imediat am văzut negru.

********************************

M-am trezit la infirmiere. * La câte ori am ajuns aici, cred ca Madame Pomfrey ma cunoaște aproape la fel de bine ca și mama. *

M-am ridicat din pat și am ieșit afară. În curte nu era nimeni. Am întrat în castel. Din diferite clase se auzeau vocile profesorilor. Asta însemna că toți sunt la ore. Am urcat scările pana ce am ajuns în cameră. Acolo l-am găsit pe Draco care dormea cu un tricou de al meu în brațe. M-am așezat lângă și mi-am pus capul pe pieptul lui. Ma mirat faptul ca nu sa trezit, căci el se poate scula de la cel mai mic zgomot. Cred ca era mult prea obosit. Îl înțelegeam perfect. Asa ma simțeam și eu. De parca cineva ma pus sa car un sac de pietre. L-am sărutat pe obraz, iar mai apoi am adormit lângă el.

***********************************

-Kirra?

Mi-am deschis ușor ochii și am văzut ca Draco sta deasupra mea.

-Ce cauți aici? Trebuia sa fii la spital. De ce ai plecat?

-Mă simt mai bine. Și în plus, nu era nimeni acolo.

-Hai înapoi, a spus în timp ce ma ridica în brațe.

-Nuu! Nu te rog! Nu mai vreau acolo! Te rog Draco! am spus în timp ce începeam sa plâng.

Ma lăsat jos, iar apoi mia luat capul în mâini și sa uitat în ochii mei roșiatici, din care curgeau lacrimi.

-Ce sa întâmplat iubire?

Nu am spus nimic, doar mi-am pus capul pe umărul lui. A oftat ușor și ma pus înapoi pe pat.

-Poți sa îmi spui ce ai pățit?

-Înainte sa merg de fiecare data la infirmiere am avut coșmaruri. Draco....... Nu mai vreau sa mai merg acolo.

-Bine, nu mergem. Dar despre ce coșmaruri vorbești. Eu credeam ca a trecut perioada aia.

Mi-am mutat privirea pe fereastră.

-A trecut.... Nu?

-Nu.....

-Of Kirra, a spus în timp ce ma ia în brațe.

Am stat asa câteva minute, pana când mi-a dat drumu. Ma sărutat pe frunte.

-Dacă vrei, poți sa îmi spui. Poate te pot ajuta cumva.

-O sa sune ciudat, dar te rog nu ma întrerupe.

-Bine....

Înainte sa încep sa vorbesc am inspirat puțin aer.

-În cel mai rău coșmar, l-am întâlnit pe bărbatul ăla vârcolac. Iar cu el mai era cineva......

-Cine?

......