Confession

365 30 4
                                    

Partea III

Yumi-Cred ca e timpul sa alegi, eu sau ea...
Ma uit pentru o secunda la ea si apoi imi trag mana din strânsoarea ei.
Jk-Poate ca pe tine te-am plăcut la început, dar Y/N este in inima mea acum. Imi pare rau, Yumi, dar poate ar trebui sa treci peste, eu si tu nu o sa se întâmple.
O las in mijlocul holului cu lacrimi pe fata si merg sa îmi caut iubita. Trebuia sa repar asta, o iubesc pe Y/N si vreau sa fiu cu ea.
O cautam disperat pe Y/N, dar nu era nici urma de ea. Am fost in fiecare clasa si am întrebat fiecare persoana disponibila daca nu a văzut-o.
Am iesit afara din scoala, afara era minunat, o zi foarte frumoasa de primăvară. Ma întrebam unde putea sa fie iubita mea. In depărtare am văzut-o pe Fei, la masa cu niște prieteni si m-am gandit sa merg sa o intreb, ea stia toate lucrurile care mișcau pe aici.
Jk-Fei!
Fei-Jungkook? Ce faci aici?
Jk-Am o întrebare, e important, nu ai văzut-o pe Y/N?
Fei-Ummm...
Sta pe gânduri cateva secunde si apoi imi arata spre spatele scolii.
Fei-Acolo s-a dus...cu Joon...
Simt cum o bucata de cer se rupe si cade in capul meu. De ce era cu Joon sau mai bine spus de ce era Joon cu ea. Lucrurile începeau sa se complice din ce in ce mai tare și nu mi-a luat mult sa-mi dau seama ce se petrece. Totul era planul lui Joon. M-am apropiat de spatele clădirii si imediat am auzit vocea lui Joon care încerca sa imi consoleze iubita.
Y/N-De ce mi se intampla doar mie.
Joon-Nu e vina ta, Y/N. A fost greșeală lui Jungkook. Nu are rost sa plangi dupa el.
Pumnii mei încep sa se inclesteze cand aud vorbele lui Joon.
Y/N-Chiar crezut ca ma place.
Joon-Ce ar fi sa uiti de el, sunt băieți care te-ar trata mult mai bine ca el.
Y/N-Huh? Ce tot zici acolo, Joon?
Joon-Asta e adevărul, Jeon nu te merita, te plac de mai mult timp a el si trebuia sa iti spun asta, daca nu strica el totul, bineînțeles.
Y/N-Joon...eu...
Joon-Nu trebuie sa spui nimic acum. Ce ar fi sa te sco...
Nu mai aveam puterea sa il aud. Cum îndrăznește sa se dea la iubita mea.
Jk-Ce ar fi sa termini cu prostiile astea.
Y/N-Jungkook! De cand ești aici?
Jk-De îndeajuns de mult timp ca sa știu ce voia.
Joon-Oh, uite cine e aici, cavalerul nostru.
Jk-Nu credeam ca ești chiar asa de josnic Joon,chiar trebuia sa te dai la iubita mea?
Joon-Din cate știu eu v-ati despărțit acum douăzeci de minute. Sunt sigur ca nu poti sa mai spui ca e iubita ta,nu-i asa Y/N?
Jk-Te înșeli, o iubesc pe Y/N, totul e doar o mare neînțelegere cauzata de tine.
Joon-De mine?! Eu sunt cel care s-a confesat fetei greșite?!
Jk-Cum spuneam, Joon. Am făcut o greșeală si incerc sa o repar. Poate ca am plăcut-o pe Yumi la început, dar acum inima mea o vrea doar pe Y/N.
Joon-Ok, atunci las-o pe ea sa aleagă, ce zici, Y/N. Eu sau Jeon?
Y/N se uita uimita la amândoi si nu înțelegea ce se petrece.
Y/N-Ce tot vorbiți acolo! Nu sunt jucăria voastră! Va rog sa ma lăsați in pace!
Se uita pentru ultima data la noi si apoi pleacă.
Jk-Vezi ce ai făcut, e doar vina ta!
Joon-Vina mea! Daca nu greșeai de la început nici nu se ajungea aici!
Jk-Esti cel mai toxic prieten pe care l-am avut, poate ca mi-am spus sentimentele persoanei greșite, dar măcar eu nu manipulez persoanele in favoarea mea.
Nici nu mi-am dat seama ca Joon mi-a tras un pumn, eram pe jos si buza imi era sparta. Imi sterg sângele cu maneca de la bluza si ma uit la Joon.
Joon-Mai spune asta odată, te provoc!
Ma ridic de pe jos si ma duc in fata lui.
Jk-Esti o persoana oribila.
Un alt pumn isi face loc spre fata mea, dar il opresc si il lovesc eu in schimb.
Joon se prăbușește la pământ si eu ma pun peste el. Ii mai trag câțiva pumni pana aud țipetele colegilor mei si ma uit in jur. Cumva am ajuns in văzul tuturor.
Putin confuz si neatent, nu observ ca Joon ma trântește la pământ si începe sa îmi traga pumni.
Y/N-Jungkook! Joon! Ce faceți! Opriti-va!
Amândoi ne întoarcem capetele si o vedem pe Y/N cum aleargă spre noi. Tin cont de situația în care ne aflam si imi iau un mic avantaj, il pun iar la pământ pe Joon si ii mai dau un pumn.
Y/N-Jungkook!
Y/N vine in spatele meu si isi înfășoară bratele în jurul meu încercând sa ma oprească.
Dintr-o data un sunet bărbătesc se aude din curtea liceului, era directorul, asta nu il oprește pe Joon sa încerce sa imi mai dea un pumn,ma feresc de el si dintr-o data nu mai simt mâinile fetei in jurul meu.
Ochii lui Joon se măresc si la fel fac si ai mei cand auzim cum Y/N cade langa noi.
Directorul ne desparte si in spatele lui si Yumi, care încearcă disperata sa ajungă la Y/N.
Ce mai exact s-a întâmplat?
Asta a fost întrebarea directorului.
I-am explicat tot si din fericire am scăpat cu un avertisment, cateva ore de detenție si sa curatam majoritatea claselor timp de o săptămână. Acum eram toți patru la infirmerie, eu si Joon care eram bandajati, Y/N care trebuia sa se trezească dupa pumnul lui Joon si Yumi care ne arunca priviri tăioase.
Yumi-Ce mai exact a fost in capul vostru!
Joon-Imi pare rau.
Jk-Da, si mie...
Yumi-Poate ca i-am greșit și eu lui Y/N, dar nu voiam niciodată sa fie rănită, bine ca nu e nimic grav.
Y/N-Ahh...unde sunt.
Toti ne îndreptam privirile spre Y/N care părea confuza.
Jk-La infirmerie.
Y/N-Ma doare capul.
Joon-Este vina mea, scuze...
I-am explicat lui Y/N ce s-a întâmplat si nu a fost prea fericita, dar a decis sa nu se streseze prea tare.
Y/N-Inca nu pot sa cred ca voi doi v-ati batut in ziua aceea!
Joon-A fost cel mai idiot lucru pe care l-am făcut!
Jk-Au trecut cinci ani de atunci, chiar trebuie sa ne amintești de fiecare data?!
Y/N-Da, chiar trebuie.
Y/N isi apropie fata de a mea si eu o surprind cu un sărut.
Yumi-Hei! Nu in fata copilului!
Au trecut cinci ani de la întâmplarea aia, cinci ani in care am reușit sa o fac pe Y/N sa fie din nou a mea, cinci ani in care l-am iertat pe Joon si l-am ajutat sa fie împreună cu Yumi.
Acum eram proaspăt căsătorit cu cea mai frumoasa femeie din viata mea si prietenul meu cel mai bun, pe care am crezut ca l-am pierdut in ziua aceea, urma sa fie tata.
Y/N-Abia aștept sa fim si noi asa.
Jk-Si atunci de ce mai așteptăm? In sase luni poți sa fi si tu asa daca vrei.
Y/N-Jungkook!
Toti patru bufnim in ras.
Pana la urma povestea noastră a ajuns sa aiba final fericit, chiar daca am trecut prin vremuri mai grele, am învățat din greșelile noastre si am devenit niște persoane mult mai bune.

Poate ca nu putem schimba ce are pregătită viata pentru noi , dar, cu siguranță, putem sa invatam cate ceva din toate lucrurile peste care am trecut odată.

Umm, nu sunt chiar satisfăcuta cu finalul asta. 😅
Nu știu ce sa zic, voua v-a palcut? 🤔

Oneshots si povesti scurteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum