Oneshots si povesti scurte

Who are you?

Partea IV

Patru zile, atat a trecut de cand l-am văzut ultima oara pe Jungkook, de cand am decis ca ar trebui sa luam o pauza, patru zile de cand sunt închisa in camera mea...
Oare ce face Jungkook acum?
E bine? Oare plânge sau nu?
Mintea mea era doar la el, imi este chiar asa de greu sa il iert?
E adevărat ca mi-a ținut ascuns un lucru care a schimbat totul dar totuși...eu il iubesc.
M-Y/N, știu ca e o perioada dificila pentru tine si nu ai de gand sa ieși de la tine din camera asa ca ti-am lăsat mâncarea la usa, nu știu ce se intampla cu tine dar sper sa iti revii curând, mama te iubește.
Aud cum mama lasa din nou tava in fata ușii si pleacă din fata ușii. Ma ridic din pat si deschid usa, iau tava de pe jos si ma închid înapoi in camera.
Mama a făcut clătite, poate ca nu era cea mai buna cina dar cu siguranța a adus un zâmbet pe fata mea faptul ca le-a făcut in forma de inima.
Ma așez pe pat si înainte sa ma apuc de mâncat imi verific telefonul, Jungkook nu a dat niciun semn si chiar daca am luat o pauza de la relație, absenta mesajelor lui tot ma face sa ma îngrijorez.
Încerc sa imi distrag atenția de la toata situația in care ma aflu asa ca imi deschid televizorul.
Caut prin diferitele programe pana dau de ceva interesant si între timp iau si o gura din delicioasele clătite ale mamei.
Geamul meu era închis si draperia era trasa complet, camera mea era învăluită in întuneric si peste tot era o liniște ca de mormânt.
Eram asa de absorbita de ceea ce era la televizor încât nici nu am auzit bataia din geamul meu,cel puțin pana in momentul in care a devenit foarte puternica.
Sar din pat ca arsa si imi opresc televizorul.
Sa fie oare...Jungkook?
Doar nu e prima oara cand a venit la mine pe neașteptate, sunt sigura ca el a fost in seara aia in coltul camerei mele.
Merg spre fereastra si trag draperiile.
Raman socata sa vad o persoana necunoscuta pe balconul meu.
Necunoscutul imi face semn sa deschid fereastra dar nu sunt sigura ca vreau sa fac asta.
Y/N-Cine ești?!
???-Poti sa deschizi si tu fereastra? Nu am sa iti fac rău.
Iau cutitul de pe tava cu clatite si deschid usor geamul lăsând străinul sa pătrundă in camera mea.
Y/N-Nu știu cine ești și cum ai ajuns pe balconul meu dar am un cutit si știu cum sa il folosesc!
???-Nu am sa iti fac rau, am venit sa vorbesc cu tine despre Jungkook...
Y/N-Jungkook.
La auzul numelui iubitului meu las cuțitul jos si simt din nou cum ma cuprinde acea stare urata.
Y/N-Cine esti? De unde il stii tu pe Jungkook? E bine?
Th-Numele meu este Taehyung, sunt prietenul cel mai bun al lui Jungkook.
Y/N-Tu ești cel cu care vorbea acum patru zile?
Th-Da, dar nu am timp de orea multe explicații asa ca o sa trec la subiect , lui Jungkook nu ii este prea bine.
Y/N-Adica? Ce s-a întâmplat?
Th-De cand ați luat o pauza refuza sa "mănânce",am încercat sa vorbesc cu el si sa il conving dar nu vrea sa ma asculte, daca o sa continue tot asa o sa moara Y/N. Trebuie sa faci ceva!
Y/M-Sa moara...
Th-Sângele este cel mai important pentru un vampir, este ca apa pentru voi. Te rog sa faci ceva!
Y/N-Ma duc la el!
Th-Eu credeam ca ai de gand sa vorbești cu el la telefon sau ceva, nu e prea târziu? Ce o sa zica ai tai?
Y/N-Am un străin în camera si un iubit vampir încăpățânat care este pe moarte , crezi ca plecarea mea in mijlocul nopții este cea mai mare problema aici!
Th-Am înțeles, sa mergem, te duc eu.
Y/N-Ai venit cu masina?
Ieșim amândoi pe balcon dar nu vad nicio masina afara.
Th-Am uitat sa precizez ca si eu sunt vampir.
Taehyung ma apuca de talie si înainte sa apuc sa ii raspund vad cum picioarele mele se ridica de la sol.
Y/N-Taehyung! Ce faci!
Th-Nu te zbate! Nu vreau sa te scap!
Zborul catre casa lui Jungkook a fost unul foarte rapid ca sa nu mai spun ca orașul era mult mai frumos vazut de sus.
Th-Am ajuns.
Taehyung ma lasa in fata casei lui Jungkook si împreună intram înăuntru.
Th-Jungkook! Eu sunt!
In casa era liniște si toate luminile stinse.
Y/N-Unde e?
Th-Nu am habar, probabil ca e închis in camera lui.
Th-Jungkook!
Taehyung bate in usa camerei lui Jungkook dar nimic.
Th-Ya! Unde ești!
Jk-Lasa-ma in pace!
Vocea sumbra a lui Jungkook se aude dintr-o data din camera.
Th-Ai "mâncat" ceva?
Jk-De ce nu înțelegi Taehyung! Nu vreau sa vad pe nimeni!
Th-Dar ai sa mori daca continui asa!
Jk-SI CE! CUI II PASA!
Y/N-MIE IMI PASA IDIOTULE!
Jk-Y/N...
Y/N-Nu vreau sa mori! Ce e in capul tau! Ieși afara din cameră și mănâncă ceva sau vrei sa vin eu sa te scot afara?!
Jk-Taehyung! De ce ai adus-o pe Y/N aici?!
Th-Trebuia sa o fac! Nu vreau sa pățești ceva si esti prea încăpățânat ca sa ma asculți pe mine?!
Jk-Nu pot sa ies, nu vreau sa ma vezi asa Y/N!
Y/N-Il pun pe Taehyung sa sparga usa daca nu ieși.
Jungkook oftează si descuie usa camerei.
Înfățișarea lui era îngrozitoare, pielea ii era palida și ochii roșii ca focul, pe e buza de jos ii stăteau colții ascuțiți si privirea lui era una de ne descris. Vreau sa merg spre el dar înainte sa fac un pas Jungkook ma oprește.
Jk-Nu te apropia de mine...
Y/N-Jungkook...
Jk-Nu am mai baut o picătură de sange de patru zile, nu vreau sa te rănesc.
Toti trei coboram scările si Tae ii întinde o punga cu sange lui Jungkook. Nu durează mult si vad cum îți infige colții in ea ca un animal de prada.
Th-Vrei niște suc?
Y/N-Nu...
Încercăm sa nu ma uit la iubitul meu care aproape sfâșia punga pe care o avea in mana.
Jk-Am terminat.
Kook isi șterge gura cu maneca de la bluza pe care pe purta si apoi se uita la mine.
Jk-Hei...
Y/N-Hei...
Jk-Ce mai faci? Mi-a fost dor de tine.
Ma uit la picioarele mele si ma ridic brusc de pe scaun. Merg pe langa masa si înainte ca Jungkook sa faca vreo mișcare îl iau in brate.
Y/N-Mi-a fost...asa de dor de tine! Nici nu iti poți imagina.
Jk-Y/N...
Y/N-Pauza asta a fost cea mai proasta decizie din viata mea! Nu vreau sa ma stau departe de tine nici macar o secunda!
Jk-Si mie mi-a fost dor de tine, am crezut ca am sa mor din prima zi!
Taehyung statea pe scaun, cu un pahar in mana si se uita la noi doi foarte fericit.
Th-Ma bucur ca v-ați împăcat, sunteți super adorabili! Nu l-am mai văzut pe Jungkook asa de foarte mult timp!
Y/N-Stai sa ghicesc, de vreo 400 de ani?
Th-Ha! Cum de ai știut!
Ma uit la Jungkook si chicotim împreună.
Y/N&Jk-Asta e un secret!
Th-Hei! Nu e amuzant! Stie ceva ce eu nu stiu?
Râsetele noastre au început sa umple casa lui Jungkook cu bucuria pe care a pierdut-o acum patru zile.
Cel puțin eu eram iar fericita chiar daca stiam ce ma aștepta acasa.
Nu aveam de gand sa-l mai las pe Jungkook afara din viata mea niciodată si cu siguranță nu aveam de gand sa mai fac greșelile pe care le-am făcut odată.
Aveam de gand sa trăiesc pana la adânci bătrâneți alături de el, poate chiar si mai departe de atat, pana la urma ne iubeam si știam ca iubirea era lucrul care ne-a adus împreună si a facut ca relația noastră sa funcționeze oricât de diferiți am fi.
Diferențele dintre noi nu contează pentru ca toți suntem, am fost sau vom deveni oameni cândva, chiar daca ne aflam la sute de kilometrii distanta, toti stam sub același cer albastru si toți suntem legați prin același lucru...prin iubire.

Cu toate astea fiind spuse, absenta mea de pe wattpad este legata de un singur lucru...anime!😂😂😂