Oneshots si povesti scurte

Last winter

Daca vreți sa simțiți capitolul asta la maxim, va sugerez sa ascultați Spring Day de la BTS. Enjoy!

Un mic fulg de zapada se aseaza pe nasul ei rosu. Bucuria iernii se vedea in privirea ei plăpânda. Felul cum radea si cum arunca cu bulgari de zăpadă in mine, totul era ca o joaca pentru ea cu toata ca era deja trecuta de varsta adolescenței.
Y/N-Jungkook, uite! Am facut un om de zapada!
Jk-Nu crezi ca e prea rece, Iubire? Hai sa intram in casa.
Y/N-Abia ce a început sa ninga! Cum vrei sa intram in casa, uite ce frumos e!
Jk-Ei bine, am o surpriza pentru tine!
Din buzunarul gecii scot doua bilete de tren si le flutur in aer.
Y/N-Nu ai facut ce cred eu ca ai facut!
Jk-Ba da!
Y/N lasa zapada din mana si se arunca in bratele mele.
Y/N-Te iubesc asa de tare! O fi ca ai rezervat si cabana?!
Jk-Pai cum sa nu, mergem la munte si nu rezerv cabana?
Y/N-Sunt asa de fericita, sper ca stii asta.
Ma uit in ochii lui Y/N si vad cum o mie de stele isi au locul in ochii ei, imi frec nasul rece de al ei si ii las un mic sarut pe frunte. Y/N isi lasa capul pe pieptul meu si zâmbește.
Y/N-Te iubesc asa de mult Jungkook. Nici nu iti imaginezi.
Jk-Si eu te iubesc. Acum hai sa intram in casa, se face seara.
Y/N-Ce zici, ne uitam la un film in timp ce bem niste ciocolata calda sau, sau...
Jk-Facem ce vrei tu iubire!
Sunt asa de fericit ca e a mea, sper sa nu o pierd niciodată.
*PESTE O SĂPTĂMÂNĂ*
Y/N-JUNGKOOK!
Imi deschid ochii repede si aproape cad din pat. Y/N era deasupra mea cu biletele de tren si deja imbracata.
Jk-Ce se intampla, am crezut ca ai patit ceva!
Y/n-Azi e ziua! Azi e ziua cea mare! Mergem la munte, YEYYY!
Jk-Imi place ca este asa incantata dar...trenul e la 3 si e abia 8 dimineața.
Y/N-Trebuie sa fim pregătiți, sa nu uitam nimic, sunt asa de entuziasmata ca nici nu am putut sa dorm.
O prind pe Y/N de talie si o trântesc langa mine.
Jk-Mai bine mai dormim putin, e devreme.
Y/N-Trebuie sa te gândești cu ce o sa te îmbraci, ce o sa facem acolo, poate o sa ne dam cu sania sau cu schiurile.
Jk-Hmmm...avem tot timpul din lume ca sa ne gandim la asta.
Y/N-Timpul trece repede, nici nu o sa-ti dai seama si deja suntem acolo.
Si asa a fost, nici nu mi-am dat seama dar eram deja in drum spre statiunea de la munte, Y/N era asa de incantata ca nici nu stia ce sa mai faca. Imi facea asa mare placere sa o privesc, chiar daca ea imbatranea pe an ce trece sufletul ei ramanea tot de copil, imi placea sa vad ca se bucura de cele mai nesemnificative lucruri, era asa adorabila.
Y/N-Uite cât de mare e locul asta Jungkook!
Jk-E doar interiorul cabanei Y/N, nu e chiar cine stie ce.
Y/N-E cel mai frumos loc pe care l-am văzut si orice loc e mai frumos cand tu esti aici.
Jk-Hehe,hai sa despachetam,iubirea mea.
Timpul cu adevarat trece repede, într-o clipita si eram deja in interiorul cabanei închiriate. Y/N isi despacheta lucrurile si eu ma uitam la televizor.
Jk-Zice ca o sa ninga si mai mult zilele astea.
Y/N-Am prins un timp perfect atunci, putem sa facem atat de multe lucruri.
Jk-Ce vrei sa facem prima data?
Y/N-Sa vedem cum sunt împrejurimile mai intai, ne hotaram noi ce facem, avem 5 zile la dispoziție.
Jk-Ai dreptate dar tu ai zis ca timpul trece repede.
Tri zile au trecut de la conversatia aia, ultimele 2 zile au fost magice, petrecute unul alaturi de celalalt. Am explorat locurile si am facut tot felul de activități. Faptul ca o vedeam pe Y/N asa de fericita era ceva nemaipomenit. Iubita mea radia de fericire si acest lucru ma facea si pe mine fericit.
Y/N-Azi mergem la schi, o sa fie asa de fain!
Jk-Ai mai schiat pana acum?
Y/N-Evident! Ai mei ma duceau la munte cand puteau si era asa de frumos, tata m-a învățat sa schiez.
Jk-Trebuie totuși sa ai grija, nu vreau sa iti rupi ceva.
Y/N-Nu am sa fac nimic periculos! Hai sa ne dam drumul de acolo! Nu e asa de inalt.
Jk-Bine, de acolo daca asa vrei tu.
*DOUA ORE MAI TARZIU*
Era deja a nu stiu cata oara cand urcam panta asta, afara începea deja sa se întunece si ninsoarea se intetea dar Y/N nu voia sa plece.
Y/N-Promit ca asta e ultima data! O tura si gata!
Jk-Bine,dar după mergem in casa!
Y/N-Da, asa facem!
Ne-am dat drumul pe panta, amândoi cu betele de schi in mana si cu ochelarii de protecție, totul merge minunat pana cand am auzit un zgomot puternic in spatele nostru si totul a fost invaluit in întuneric.
Incerc sa-mi misc bratul dar nimic nu se intampla. Imi deschid cu greutate ochii si cand vad imaginea din fata mea încep sa ma panichez. Ma uit in stanga si in dreapta încercând sa o caut pe Y/N dar nu vad nimic. Ma ridic de pe spate si incep sa sap in mormanul de zăpadă din fata mea. Nu sap prea mult si dau de ceva moale si cald, bratul iubitei mele. Era prinsa sub zapada. Sap din ce in ce mai tare si reusesc pana la urma sa o scot din zăpadă, unul din bratele mele era cel mai probabil luxat deoarece ma durea extrem de tare.
Jk-Y/N! Iubire! Ma auzi?!
Ii desfac geaca si imi apropii urechea de pieptul ei, ii batea inima. Eram putin ușurat de asta dar tot eram prinsi sub kilograme de zapada.
Y/N începe sa-si miste capul si eu o ridic spre mine.
Jk-Pui, ma auzi?!
Y/N-J-jungkook?
Isi deschide ochii si se uita la mine. Cand ma vede începe sa zâmbească dar pe mine ma lua plansul.
Jk-Poti sa iti miști mainile sau picioarele?
Y/N incepe sa isi miste usor mainile.
Y/N-Nu imi simt picioarele Jungkook.
Cand spune lucrul asta incep sa ma panichez si mai tare, o las usor pe jos si ii apas usor pe picior.
Jk-Simti cand te ating?
Y/N-Nu...Jungkook...imi e foarte frig.
Picioarele ei erau reci ca gheata si nu stiam ce sa fac, hainele ei erau ude din cauza zăpezii si nici nu stiam ce sa fac.
Y/N-Unde suntem?
Jk-Nu stiu, cred ca a fost o avalanșă, suntem prinsi sub zăpadă.
Y/N-Jungkook...
Y/N începe sa planga si cu greutate isi aseaza mana pe obrazul meu.
Y/N-Imi pare rau...
Jk-Nu, nu spune asta! Nu spune ca iti pare rau, o sa fim bine, ai sa vezi!
Y/N-E doar vina mea...
Imi asez mana peste ai ei si vad cat de rece e. Lacrimile încep sa curgă pe fata mea. Trebuia sa ieșim de aici, trebuia sa fac ceva.
Jk-O sa iesim de aici, iti promit.
Imi bag mana in buzunar si imi scot telefonul. Il deschid si vad ca nu am semnal, ce sa fac acum.
Y/N-Iubire...imi e foarte frig...
Jk-Sunt aici, te incalzesc eu.
O iau pe Y/N in brate si o infasor si cu geaca mea in speranța ca se mai încălzește.
Jk-O sa iesim de aici, trimit un mesaj la politie dar nu am semnal, sa speram ca o sa prind macar o linie. Intre timp, vorbeste cu mine si nu-ti inchide ochii! Orice ar fi!
Y/N-Sunt foarte multumitoare ca m-ai adus aici, imi pare rau ca suntem in situatia asta totuși, e totul din vina mea...
Jk-Nu mai spune asta, si eu sunt fericit ca suntem aici, te iubesc.
Frigul incepe sa imi cuprinda si mie corpul, un val de somn ma cuprinde,încep sa respir din ce in ce mai greu dar nu pot sa las asta sa se întâmple, trebuie sa am grija de Y/N. Ma uit la telefon si vad ca mesajul a fost trimis, se pare ca avem si putin noroc.
Jk-Y/N, s-a trimis mesajul, vin sa ne salveze, vorbește cu mine.
Dar fara răspuns.
Jk-Y/N,vorbește cu mine.
Ma uit in jos si vad ca Y/N are ochii inchisi, corpul ei era ca un turture de gheata.
Un suspin imi părăsește gura cand o vad, incep sa o scutur cu puținele puteri pe care le mai am dar fara folos. Imi las capul pe spate si lacrimile libere.
Jk-O sa fim bine, iti promit...
Si din nou totul devine negru, cand imi deschid din nou ochii observ ca sunt la spital. Ma dau repede jos din pat si plec din salonul in care eram, pe hol sunt oprit de un doctor care ma vede,eram asa de speriat.
Jk-Unde e, unde e iubita mea?! Unde e Y/N!
D-Hai sa ne întoarcem înapoi in salon, nu e bine sa stati aici, Domnule Jeon!
Jk-Unde e Y/N!
Doctorul ma aseaza înapoi pe pat si imi explica situația in care ne aflam.
Lacrimile mele incep sa curga din nou si nu stiam ce sa mai fac, un nor negru s-a napustit asupra mea.
Toate lucrurile astea s-au întâmplat iarna trecuta...ultima data cand am ținut-o in brate, ultima data cand am vazut stelele din ochii ei, ultima iarna cand am văzut-o pe ea...

Hello!
Stiu, stiu e putin cam trist capitolul asta. Imi pare sincer rau daca ati plas, dar am zis sa incerc sa scriu si capitole mai triste.
Sper ca v-a placut si nu v-am întristat prea tare. 💛