Femeile din familia Day

34

— Să continuăm. Mi-a fost milă de unchiul vostru, zău de nu! S-a pricopsit pe cap cu un copil din flori şi cu o adolescentă care îi făcea avansuri.

Lavinia clipeşte des când îl aude. De unde ştie ce a făcut acum jumătate de an? De cât timp îi urmărea? Şi de ce n-a observat nimeni?

— Nu ştii ce vorbeşti, mârâie.
— Nu te comporta ca o sfântă că nu eşti, scumpete, zice pune accent pe ultimul cuvânt.

Se apleacă înspre cuşcă şi râde. Şarpele se mişcă agitat. La cât se înfometat este, sigur l-ar mânca.

— Mai apoi, după o vizită la mormântul Danielei, am decis să îi aduc un ultim omagiu care să o facă fericită pentru că, vezi tu, chiar dacă e moartă, eu continui să iubesc. În ciuda a tot ceea ce m-a făcut să trăiesc, ştiu că şi ea mă iubea, dar aţi apărut voi şi cred că vă iubea un pic mai mult decât pe mine.

Mama ei avea câteva prietene bune, aşa că presupuneau că florile şi coroniţele de pe mormânt erau de la ele. Cine s-ar fi putut gândi vreodată că psihopatul ăsta le-a pus?

— Şi aşa m-am decis că fetele ei trebuie să o urmeze. Ştii cât de fericită va fi să vă poată îmbrăţişa iar?
— Caro e fiica ta, nenorocitule! Nu poţi să o omori! urlă tânara.
— Nu va simţi nicio durere, o asigură.

Fata îşi regretă prostia, naivitatea şi faptul că l-a însoţit aici, dar cel mai mult regretă că a dus-o pe Caro acasă. E singură în toată clădirea şi probabil şi al naibii de speriată. Şi va fi şi o pradă prea uşor de prins pentru că nu ştie nimeni de existenţa psihopatului, iar Eric e închis.

Următorul capitol este ultimul din partea dedicată Laviniei, apoi urmează câteva legate de Carolina. 🙈
Ce credeți? Lavinia va scăpa vie?