Cucoana și vrăjitorul

Capitolul 20

Elodia și Florin se distrau pe cinste, cântând în continuare orice manea decidea radioul să ruleze. Surprinzător sau nu, amândoi le știau la perfecție și le cântau cu tot sufletul și pasiunea lor.

Deodată, bărbatul aruncă o privire fugară în oglinda retrovizoare.

— Aoleu! Franțuzoii sunt pe invers?!

Când îi vede privirea ațintită pe bancheta din spate, Elodia se întoarce curioasă.

— Da, dar nu vor să recunoască. Oricum nu cred că le mai ia mult până și-o trag sau ceva. dă ea din mână indiferentă.

— Săracii. Nu le plac savarinele, ă? Ei sunt pe eclere.

— Cam așa, da. râde femeia. Dar lasă-i că sunt frumoși împreună! Vreau să fiu nașa lor de cununie!

— Nu mă simt eu prea confortabil cu asta, dar nu pot să nu admit un adevăr. dă și bărbatul din cap.

— Nici eu nu eram înainte de acord cu asta, da' după ce stai mai mult cu ei te obișnuiești. Nu e chiar așa rău. îl lămurește femeia.

— Deci nu susții familia tradițională? întreabă el cu o urmă de dezamăgire în glas.

— Iubirea e iubire Florine! Ce să îi faci dacă uneori se îndreaptă spre o persoană de același sex? ridică ea din umeri.

Bărbatul reflectă la cuvintele femeii pentru un timp. El era genul de om care era scârbit să vadă așa ceva. Nu i se părea normal și creștinesc să iubești o persoană de același sex. Dar dacă tanti asta are dreptate? Dacă a greșit în tot acest timp? Băieții aia doi din spate par niște oameni normali. Singurul lucru diferit e orientarea.

— Viorica, ești o femeie foarte înțeleaptă! Mă bucur că te-am întâlnit! îi spune el cu admirație.

— Îți mulțumesc! își duce ea apreciativ mâna la inimă. Și tu ești un tip mișto! Om de cultură cu gusturi muzicale!

— Asta e doar un fleac. își lasă el capul în jos rușinat.

Restul drumului a fost parcurs mai în liniște. Manelele erau încă pornite, dar cu sonorul mult dat mai încet deoarece cei doi băieți dormeau și nu voiau să îi trezească. Elodia și Florin au continuat să cânte și din când în când mai deschideau câte un subiect de discuție. Astfel, Elodia a aflat că bărbatul era însurat de zece ani și avea și două fetițe gemene.

Au făcut un drum de aproximativ o oră jumătate deoarece aeroportul a fost destul de departe de pădurea din care au plecat și s-a și circulat greu fiind aglomerat în oraș. Dar într-un final au reușit să ajungă întregi la aeroport.

— Îndrăgostiților! Trezirea! le strigă femeia întorcându-se înspre cei doi băieți.

Aceștia stăteau într-o poziție foarte drăguță. Harry cu capul pe picioarele lui Draco, iar Draco cu o mână în părul băiatului, iar cu cealaltă îl ținea de mână. Elodia n-a putut să se abțină așa că le-a făcut câteva poze cu telefonul furat de la Draco și cu care plănuia să îi șantajeze mai târziu.

Harry se ridică repede speriat și dă cu capul în gura blondului care se uita nedumerit în jurul lui.

— Au! strigă acesta pe un ton adormit și își prinde bărbia cu palma. Ai vrut să îmi muți maxilarul din loc?

— Scuzeee! îi spune Harry cu un zâmbet inocent.

Draco doar își dă ochii peste cap.

— Haideți jos! Am ajuns! îi anunță femeia și se dă jos din mașină fericită.