Cucoana și vrăjitorul

Capitolul 25

În avion este destul de liniște. După incidentul cu părintele copilului buclucaș, nimic ieșit din comun nu s-a mai întâmplat. Totuși, la un moment dat Elodia se ridică de pe scaunul său și încearcă să își facă loc printre băieți pentru a putea ajunge pe coridorul avionului. Băieții erau prinși cu un joc de sudoku pe telefonul lui Draco, așa că nu au băgat de seamă intențiile femeii. 

— Acolo vine trei idiotule! îi reproșează Harry. 

— Ba nu! Sunt mai mult ca sigur că e cinci. îi răspunde sigur pe el Draco. 

— Voi și mamaie care mai jucați sudoku. își dă femeia ochii peste cap, făcându-și prezența remarcată. Acum faceți-mi și mie loc! Vreau la baie! 

— Mamaie? Mai trăiește?? se uită uimit Harry la ea, ignorând total partea cu datul la o parte. 

— I-am găsit adversar reginei Elisabeta! râde și Draco. 

— Mucoșilor… mormăie ea supărată și le dă câte un cot fiecăruia pentru a reuși odată să iasă pe coridor. 

Băieții cedează, iar când în sfârșit se vede eliberată, femeia răsuflă ușurată și o ia veselă înspre baie. 

— Jur, n-am mai văzut pe cineva să fie așa vesel pentru că merge să își facă nevoile. se întoarce amuzat Draco înspre Harry, iar acesta începe să râdă. 

— Atunci nu l-ai văzut pe Ron după ce venim din *Hogsmeade. Nu merge niciodată acolo la baie pentru că citez "Atmosfera de acolo nu îmi lasă organele să se relaxeze pentru a-mi putea face nevoile fiziologice". 

Draco începe să râdă amuzat, urmat de Harry căruia îi vine în minte fața serioasă a prietenului său în momentul când spune acea frază. 

— Tipic Weasley. zice Draco după ce se oprește din râs. Acesta încă avea un zâmbet pe buze și starea de bine nu îi trecuse, astfel părea să strălucească în ochii lui Potter, care nu-l mai văzuse până acum să se comporte atât de firesc. 

"E așa frumos când râde" gândește el și zâmbetul deja întipărit pe buze i se mărește. 

Surprinzător, Draco nu mai comentează nimic, ci doar se uită intens la fața lui Harry. Pare că se gândește intens la ceva, dar totuși zâmbetul cald de mai devreme rămâne la locul lui. 

— Ăm- Harry dă să spună ceva, dar este oprit brusc de o voce stridentă situată la câteva scaune mai în spate. 

— Păi cum adică aveți doar o baie?! Păi și eu ce fac acum? Am băut multă apă d-asta de mi-ai dat-o tu și acum vreau la baie, fetiță! strigă revoltată o femei de vârstă mijlocie, în timp ce gesticulează haotic. 

— Doamnă, ne pare rău! Imediat ce iese persoana care este acum înăuntru, puteți merge liniștită. Până atunci chiar nu avem ce face… încearcă stewardesa să o liniștească. 

— Huaaaa! Să vă fie rușine!! Unde este domnul Iohannis ca să vadă și el în ce stare sunt avioanele poporului român? Bătaie de joc domne! Bătaie de joc! strigă ea în continuare, nepăsându-i de spusele fetei. 

—Mai aveți doar puțină răbdare! Vă rog! 

— Tu știi cine sunt eu?! întreabă deodată femeia. 

— Ăm nu, nu știu. răspunde reticentă stewardesa. 

— Eu sunt Floricica Dansatoarea! Toată România mă știe! Chiar și domnul Iohannis! zice ea mândră. 

— Floricica?? E aici? În avion cu mine?! se aude deodată un țipăt de bucurie venit din partea unui băiat care se afla pe unul din scaunele din față.