Cucoana și vrăjitorul

Capitolul 21

Draco a luat-o înaintea celorlalți și s-a dus țintă înspre ghișeul de la care trebuia să ia biletele.

— Bună ziua! salută el politicos.

Femeia de vârstă mijlocie din spatele biroului își ridică ochii pe care îi ținea ațintiți asupra laptopului și îl privește cu o privire neutră.

"Încă un străinez pe ziua de azi..." își zice ea plictisită, fiind sătulă de câtă engleză a trebuit să vorbească în acea zi.

— Bună ziua! Cu ce vă pot fi de folos? îi spune ea într-o engleză cu un accent impecabil și îi zâmbește, dar se observă de la o poștă că este un zâmbet fals.

— Am rezervat trei bilete pentru zborul de la șase jumătate către Anglia.

— Numele?

— Draco Malfoy.

"Ite la el ce nume are! Drac Milmoi. Așa nume urâte pe străinezii ăștia. Nu puteau să aibe și ei un Ionel, Marcel, Cornel. Nume frumoase și demne de purtat!" gândește ea scârbită, dar nu lasă să se vadă asta și îi caută numele băiatului în baza de date.

— Da, v-am găsit. Trei bilete la clasa economică.

Draco tresare puțin când aude de clasa economică, dar imediat după aprobă din cap. N-a fost vreodată acolo, el zburând numai la clasa întâi, dar acum nu își permitea să cheltuie prea mult și nici nu găsise bilete așa că trebuia să se mulțumească cu atât.

— Doriți să faceți plata cu cardul sau cash?

Draco mereu plătea prin contul personal bancar, dar acum nu putea face o gaură prea mare fiind că părinții lui și-ar da seama că ceva e în neregulă, așa că decide să plătească cash ca să fie mai în siguranță.

— În regulă atunci! Am nevoie și de un buletin.

Draco îi întinde suma necesară, împreună cu buletinul său.

După câteva minute în care femeia a încasat banii și a făcut chitanțe sau cine știe ce naiba a mai făcut ea pe acolo, îi întinde băiatului cele trei bilete.

— Poftiți. Zbor plăcut! îi zâmbește ea politicos și fals.

— Mulțumesc! Zi frumoasă! îi zâmbește și Draco în același mod.

După ce îl vede pe băiat plecând, răsuflă ușurată și se întoarce la calculator dându-și ochii peste cap. "Mai am doar două ore din program și scap..."

De cealaltă parte, și Draco se simțea ușurat. Nu mai avea mult și se va afla în drum spre casă. Abia aștepta să fie iar în camera lui din dormitorul viperinilor.

Ajunge în dreptul camarazilor lui de peripeții și le întinde fiecăruia câte un bilet.

— Mulțumim! îi zâmbește Elodia fericită.

— Mersi! răspunde și Harry. O luăm la pas înspre poarta noastră de îmbarcare? îi întreabă apoi pe restul.

— Păi nu mai e mult până la decolare deci da. răspunde Draco.

— Putem să luăm ceva de mâncare înainte? Sunt moartă de foame! se smiorcăie Elodia.

— Și mie mi-e foame! ridică și Harry mâna.

— Și mie. spune și blondul. Deci hai să luăm ceva.

Cei trei se îndreaptă înspre zona de control. Pe drum, Draco le-a explicat că n-au de ce să își facă griji, că actele lor sunt unu la unu cu cele originale și că trebuie să aibă o atitudine relaxată ca să nu dea de bănuit ceva paznicului. Pe Harry îl treceau toate transpirațiile gândindu-se că o să treacă ilegal, în timp ce pe femeie nu o interesa prea mult asta. Ea se gândea doar la mâncare.