Nu am putut să dorm toată noaptea. Am așteptat-o pe Ella să se culce, după ce a terminat cu plansul, însă am fost îngrijorat la culme și dat peste cap. Dimineața m-a prins holbandu-mă în direcția Ellei, care în schimb, a dormit liniștită și împăcată spre uimirea mea. În somn, măcar atunci, nu mai suferă și are fața angelică. De fapt, mie mi se pare că o are tot timpul, dar ar trebui să încetez să o mai privesc atat.
Am luat masa cu toții, deși nu mi-a convenit să-i văd mutra lui Ethan, afară. Sofia era fericită, habar nu am de ce, iar Ethan tăcea din gură, în vreme ce Ella se uita spre mine de parcă nu era sigură ce am de gand să fac, după ce am aflat marele lor secret :
-Ar trebui să ne plimbăm astazi.
Vorbesc eu și îi fac pe toți atenti, mai ales pe Sofia care se luminează mai tare la chip :
-Ai dreptate, Liam! Și ce vom face mai precis ?
-Ne vom grupa pe echipe desigur. Tu cu ETHAN, căci ai vrut să te însoțească până aici, iar eu cu Ella cum se știe deja. Vom căuta și noi ceva, să avem drept amintire.
-De ce? se supără Sofia după ce termin de vorbit și Ethan se întunecă mai tare la chip, fiind la fel de iritat din cauza lui, nu a mea, desigur :
-Dacă sunt în plus, pot pleca și în clipa aceasta.
-Ethan, nu ai dormit bine cumva? îl atac fără să mă abțin, iar Sofia se uită lung spre mine, de parcă nu sunt în toate mintile :
-Nu, nu am dormit deloc, a trebuit să mă gandesc la cineva.
-Tu te gandesti la sentimentele cuiva, în afară de ale tale? Nu mă face să râd. i-o tai în secunda următoare și Ethan îmi susține privirea, de parcă mă invită să ne duelam nu glumă. Sofia intervine la timp, înainte să iasă un scandal monstru :
-Ce tot este cu voi? Ce ai, Liam? Și tu Ethan?
-Eu nu am nimic, doar că se pare că nu vă pot mulțumi.Nici pe tine, nici pe șef. DE CE MAI SUNT AICI?
-Nu am zis asta, ETHAN! De ce ești rănit de vorbele mele? Doar că putem face schimb, o mai cunosti și tu pe ELLA, iar eu mai petrec timp cu Liam. Atat am dorit. Ce am spus așa gresit?
Se întristează Sofia după ce termină de vorbit și Ethan înghite în sec, iar eu mă uit spre Ella lung. Spre șocul meu, Ella se uita la mine de dinainte și mi se izbeste privirea de a ei fără să mă aștept la asta :
-Eu nu merg.
Tună Ella pe un ton dur, după care se ridică și se uită spre mine cu părere de rău :
-Mă puteti da afară, eu nu pot veni. Îmi pare rău domnule.
Se îndepărtează Ella fără alte cuvinte și încerc să-mi ascund durerea de pe chip, iar Sofia își duce mana la gură uimită :
-Ce tot este și cu ea? Am pierdut eu ceva?
-Poate că nu îi place cu noi, ar trebui să-și caute un loc de muncă în altă parte.
Îl aud pe Ethan cum alege să fie lipsit de suflet până la capăt și mă ridic la randul meu, plin de nervi pe acesta :
-Ethan, vrei să te concediez cumva?
-De ce, șefule? Ce am făcut gresit, mă rog? DE CE ATATA ÎNGRIJORARE PENTRU O SIMPLĂ ANGAJATĂ? NU VREA ESTE PROBLEMA EI. MI SE PARE CĂ ÎI ACORDAȚI PREA MULTĂ ATENȚIE. CE SE ÎNTAMPLĂ MĂ ROG? AR TREBUI CA SOFIA SĂ SE COMPORTE AȘA, NU DUMNEVOASTRĂ. Poate, aveti ceva personal pentru Ella și nu știm noi?
CITEȘTI
So what,sir?
RomanceRegret ziua în care am acceptat să o primesc la noi. Regret că i-am oferit o șansă, de dragul unei cunoștințe comune. Regret că m-am uitat la ea, regret că am ajuns să o iubesc. Pentru ea sunt doar șeful, căci așa mă port, dar în realitate, aș vrea...