M-am întors acasă, fără nici un rezultat. Nu am dat de Ella, nu am pe cine să întreb de ea, nu pot să pătrund în mintea sa. Noaptea încă nu a trecut, dar eu nu am somn. Umblu prin casă dintr-un loc în altul și mă gandesc intens la Ella.
Aș putea să o sun, căci am aflat care îi este numărul, dar știu că mi-ar închide în nas. DACĂ NU VREA SĂ VADĂ PE NIMENI, DE CE MI-AR OFERI MIE O ȘANSĂ? MAI ALES DUPĂ CATE I-AM SPUS.
ESTE SĂTULĂ DE TOȚI, ESTE SĂTULĂ ȘI ESTE SINGURĂ. IAR EU, NU VREAU SĂ FIE SINGURĂ, EU I-AM SPUS LIMPEDE CĂ AM SĂ FIU ALĂTURI DE EA.
Și tot eu, mi-am luat rămas bun de la Ella.
Dar nu pot.
Nu pot să renunț la Ella.
Și nu vreau.
Mă trantesc pe canapea și mă forțez să mă adun, însă nu ține de mine. Măcar să știu că și-a găsit undeva și că este în siguranță. Oare se gandeste la randul său, la mine?
Oare are somn la ora aceasta?
Nu mai pot să suport, așa că îi formez numărul și o sun, cu toate că nu îmi folosesc propriul telefon ci pe acela de acasă. Prima dată îmi sună, dar nu răspunde nimeni. SIGUR MI-AU DAT NUMĂRUL BUN ĂIA DE LA FIRMĂ ȘI NU M-AU PĂCĂLIT?
Mă decid să insist, așa că mai sun de cateva ori, până cand o disper nu alta și îi aud vocea la capătul celălalt :
-Alo?
Zice Ella pe un ton slab, cred că am trezit-o din somn și strang telefonul la ureche, fără să deschid gura. Nici să respir încet nu mai pot, am devenit atat de încordat într-o secundă :
-Mă auziti? Cine este acolo? CE DORITI?
Continuă Ella de parcă sunt dator să-i vorbesc, deoarece i-am stricat somnul și vreau să deschid gura, însă Ella nu mă mai doreste :
-Cred că este o glumă, sunati omul la oră tarzie și nu scoateti un sunet? POT SĂ ÎNTREB, DE CE? NE CUNOASTEM CUMVA? SERIOS,NICI MĂCAR NU VORBITI!
Îmi închide în nas, iar eu zambesc mulțumit deși am fost luat la trei și las telefonul de la ureche. I-am auzit vocea. Părea bine, deși cam abătută. O voi vedea maine, nu?
O să vină la muncă, are nevoie de bani. Ar trebui să-i ofer mai mult ? Ar trebui să schimb ziua în care își primeste salariul ?
Aș face orice, doar să mă ierte și să mă vadă, la fel ca înainte.
***
Nu m-am înșelat, se pare. Cum am ajuns la muncă, am și zărit-o pe Ella la locul ei, cu mult timp înaintea mea, care am întarziat. Nu am reușit să dorm, doar am ațipit.A trebuit să fac dus cand m-am trezit, să mănanc totusi ceva și să vin în fugă la muncă.
M-am aranjat în fața oglinzii cam mult, dar a meritat, doar este aici și o voi impresiona cu fizicul meu de invidiat.
Mă opresc la Ella la birou și ea își ridică privirea din tabletă uimită :
-Bună dimineața, ELLA.
Îi spun cu o privire vinovată și ea se uită în continuare la mine, de parcă avea impresia că nu o voi saluta :
-Bună dimineața.
Își fereste privirea și lasă tableta pe masă fiindcă îi tremură mainile. Încerc să nu-i invadez spatiul personal și mă aplec peste birou :
CITEȘTI
So what,sir?
RomanceRegret ziua în care am acceptat să o primesc la noi. Regret că i-am oferit o șansă, de dragul unei cunoștințe comune. Regret că m-am uitat la ea, regret că am ajuns să o iubesc. Pentru ea sunt doar șeful, căci așa mă port, dar în realitate, aș vrea...