Mostenirea

10

Urmatoarea noapte am reusit sa dorm mai bine. Probabil oboseala isi spunea cuvantul si nu am mai visat. M-am trezit binedispusa dupa mult timp. Am sarit in dus si m-am machiat pentru prima data de cand ajunsesem acolo. Mi-am tras o dunga de tus finuta si am conturat buzele pline in culoarea prunei. Buclele le-am lasat sa imi incadreze fata, razlete. Si pentru ca era mai cald ca in zilele anterioare, am ales o rochita alba care venea perfect in contrast cu pielea bronzata. Cand m-am uitat in oglinda am zis ca nu mai aratasem asa dragut de multa vreme. Mi-am luat la mine gecuta scurta din piele, in caz ca se facea racoare si in picioare o pereche de ghete negre.
Cand am coborat la cantina, ma asteptau la masa Victor, Tanya cu Robert, care erau oficial impreuna, si cativa prieteni de-ai lui Robert.
- Oo, Anne, astazi arati superb! exclama Tanya
- Am reusit sa dorm bine aseara. am zis mai binedispusa
- Ai luat una din pastilele pe care ti le-am adus? m a intrebat Victor.
- Am luat da, daca stateam si ma gandeam uitasem ca luasem o pastila de la el. Oare sa fi fost de la ea efectul?
- De unde le-ai luat? il intreba Tanya. Poate o sa iau si eu cand nu am somn.
- Mi le-a preparat o prietena, este un fel de reteta norvegiana, zise Victor.
- Nu stiu daca este efectul retetei, al oboselii sau ambele, clar este ca ma simt mult mai bine si am dormit perfect.
Am luat masa impreuna, dupa care l-am rugat pe Victor sa ramana cu mine la cafenea. Stiam ca trebuie sa iau masura asta ca sa nu ii dau sperante false si i-am zis adevarul, anume ca nu voiam sa il trag in ceva romantic si eu sa nu fiu pregatita, ranindu-l mai tarziu.
A inteles fara sa se supere si m-a luat in brate prieteneste. Mi se luase o piatra de pe inima pentru ca nu voiam sa il pierd.
La cursuri am putut fi atenta si activa, ceea ce nu mai facusem de cateva zile. Si profesorii simtisera o schimbare.
Cand veni ora lui Athor, cum a intrat in sala s-a uitat la mine si a ridicat din sprancene mirat. La cursul lui nu am vrut sa mai fiu atat de activa ca la celelalte si nu am vorbit nimic cu el. In schimb, s-a uitat la mine tot timpul cu ochii aceia intunecati. Simteam ca il deranjeaza refuzul meu de a-l privi si mai mult stateam si desenam prostii in caiet. Notele la ora lui erau puse din "burta" tinand cont ca nu eram deloc activa. Spre deosebire de Lydia careia nu ii mai tacea gura. Amandoua aveam totusi calificativul maxim . Ceea ce mi se parea amuzant. Mi-am dat ochii peste cap in sinea mea.
Cand s-a terminat ora am plecat fara sa il bag in seama. Era pranzul asa ca aveam pauza de masa. Nu imi era prea foame si m-am decis sa merg in parcul campusului singura, sa imi mai pun ordine in ganduri. Le-am zis Tanyei si lui Robert unde sunt in caz ca ma cautau.
In parc era liniste si pustiu. Ori era prea mare parcul, ori studentilor nu le facea placere sa vina pe acolo. Adia vantul, iar rochita mea din voal se ridica usor si cadea la loc. Avea doua bretele groase legate cu funda la umeri, in rest era simpla. Ma simteam ca un fluture umbland de una singura, pe potecutele incadrate de brazi inalti. Erau un labirint. Imi placea senzatia de liniste si faptul ca nu vedeam urma de om. Ma epuizase situatia cu Athor si tot ce se intamplase de cand venisem. Acasa, in Romania, de unde veneam, din Transilvania, era liniste. Aveam casa langa padure si eram obisnuita cu natura. Acolo reuseam sa imi incarc bateriile si sa ma relaxez.
Gandurile mi-au fost intrerupte de un fosnet puternic. M-am uitat in fata si in spate pentru ca eram pe una din potecutele cu brazi inalti si nu puteai vedea decat in doua directii. Dar nu era nimic. Am zis ca este o pasare sau un animalut zburdand. Mi-am continuat drumul si cand am luat o curba, in fata mea aparu un barbat imens care arata ca un Viking. Avea parul lung, blond, era musculos si avea o barba rasa in forma de cioc. Se uita fix la mine si nu se misca din loc. Ocupa toata potecuta. M-am oprit nedumerita si l-am intrebat daca dorea ceva pentru ca se uita insistent.
A zambit ironic, apoi si-a scos doi colti ascutiti.
Am tipat cat m-au tinut plamanii si am inceput sa alerg in partea opusa pana m-am lovit de un corp solid, un alt barbat care arata asemanator cu primul, cu parul lung, negru, ochii verzi si doi colti infioratori. Au inceput sa rada si mi-au blocat drumul. Cel brunet m-a luat de brate si m-a ridicat de la pamant. Am inceput sa zbat din picioare si sa tip.
- Poti sa tipi cat vrei nu e nimeni pe aici, spuse blondul.
Se apropie de mine razand, imi lua barbia intr-o mana si incepu sa imi dea capul dintr-o parte in alta analizandu-ma.
Se uita atent la mine.
- Frumusica, frumusica! zise pe un ton admirativ
Ma pipai din cap pana in picioare si se uita la prietenul lui, peste umarul meu. In final, ma luara pe sus, ducandu-ma intr-o cabana pe care nu o mai vazusem, probabil tot in padurea de langa campus.
Locatia era noua si intretinuta. Banuiam ca acolo stateau, m-am gandit speriata, incercand sa gasesc un plan sa nu ma omoare.
- Va rog, vreau sa plec, ce vreti de la mine?
- Auzi, vrea sa plece, rase blondul. Imi pare rau, dar nu e posibil ! Imi zise si se uita cu o privire inghetata la mine, de imi facu pielea de gaina. Imi pierdusem geaca si era frig.
Blondul se apropie usor, serios. Imi trase capul pe spate si ma saruta pe gat. Inlemnita, nu stiam ce aveau de gand, dar imi treceau prin minte toate posibilitatile, inclusiv ca acolo imi era sfarsitul.
Aparu si brunetul din spate, ridicandu-ma de la pamant ca pe o papusa, tinandu-ma de brate.
- Simon, ii spuse brunetul celui blond si se uita atent la el. Trebuie mai intai sa o controlam.
- Da, Morten. Asta si am de gand, raspunse el ironc.
Simon incepu sa isi plimbe mana pe interiorul piciorului meu si urca usor ajungand pana la chiloti. Imi ridica rochia incet si chiar daca ma zbateam reusi sa o dea jos de pe mine. Morten imi lega mainile la spate cu o sfoara si ma aseza pe un pat, intr-o camera mare cu lambtriu din lemn. Simon imi rupse chilotii, ramanand doar cu ghetele. Aveam gura acoperita, neputand sa tip. Morten ma saruta, iar Simon imi lua unul dintre sfarcuri intre dinti, ciupindu-l si facandu-ma sa gem infundat. Am inchis ochii. Voiam sa mor. Morten imi lua sanii in gura si se juca cu ei in timp ce Simon continua sa se joace cu degetele pana imi dadura lacrimile.
Inca mai aveam plasturele peste muscatura facuta de Athor, dar erau atat de prinsi in ce imi faceau incat nu s-au gandit sa il scoata si sa vada ce e acolo.