Mostenirea

13

Urmatoarea zi Athor ma informa ca trebuia sa plece pentru o saptamana cu probleme personale. Ma intrista teribil vestea. Mi-a zis sa nu ies orice ar fi din campus si m-a avertizat ca poate simti daca fac ceva de la capatul opus al globului.
Ma amuza lucrul asta, era ca o antena de sex.
Luni la ora 8 de dimineata pleca si imi lasa cheia de la apartamentul lui, daca voiam sa stau acolo. L-am luat in brate si nu voiam sa ii mai dau drumul. Incepusem sa il iubesc sincer, pentru ca desi era vampir, era mai uman ca multi si ma proteja cu adevarat.
Am ramas cu colegii la cafenea sa mai vorbim dupa ce am terminat cursurile. Orele lui Athor aveau sa fie tinute de Jeff.
Pe la 6 dupa amiaza, in timp ce eram la cantina, Tanya imi zise ca s-a transferat la scoala noastra un alt student pe nume Alexander, in aceeasi grupa cu noi.
Cand mai aveam putin sa terminam masa, Lydia intra la brat cu un tip. Am presupus ca era chiar noul coleg si m-am bucurat in sinea mea ca intelesese sa il lase in pace pe Athor. Desi nu durase mult sa se descotoroseasca de el.
Alexander avea in jur de 1,80 si ceva, era blond cu barba si foarte bine facut. Avea tenul deschis la culoare si ochii de un albastru inchis. Arata bine si parea sa se potriveasca fizic cu Lydia.
Se aseza langa Nastya si Victor. De cand purtasem discutia cu Victor, isi indrepta toata atentia spre Nastya, pana cand, in final, au ajuns impreuna. Nastya, desi era prietena cu Lydia, nu avea nimic din comportamentul ei, din contra era o tipa super de gasca si la locul ei,  facand o pereche frumoasa cu Victor. Probabil era chiar la fel ca el. In sinea mea m-am bucurat ca reusise sa gaseasca o partenera pe masura.
Dupa masa de seara ne-am mutat in cafenea majoritatea. Cafeneaua era o sala foarte mare, amenajata cu gust, in culori naturale de maro cu placi, probabil din pal, care imitau lemnul si masute elegante, negru cu bej. Canapelele erau din imitatie de piele intoarsa de nuanta brazilor din parc. Barul, acoperit cu fâsii din oglinda amesteca stilul intr-un clasic - modern. Angajatii erau tot elevi dintre noi care mai castigau un ban in plus. Toata lumea se simtea acolo ca in tabara. Beam, ne jucam jocuri, barfeam, unii mai si lucrau sau se relaxau. Eu stateam agatata de Tanya, Robert si prietenii lui la o masa rotunda si mare. Purtam o discutie cu un tip pe nume Finn, despre diferentele dintre tarile europene din vest si cele din est, cand se asezara la o masa de langa si Lydia cu noul ei favorit, Victor si Nastya.
Victor ma saluta prieteneste si la fel facu si Nastya, chiar daca nu ma stia prea bine. I-am salutat la randul meu.
Cand m-am uitat fugar la Alexander l-am surprins privindu-ma cu o expresie rece. Am simtit un gol in stomac pentru ca paruse infiorator.
Pe parcursul serii incercam sa fiu atenta la ce imi povestea Finn, dar privirea imi aluneca spre masa Lydiei si spre noul coleg, care parea mai matur decat varsta lui.
Tenul alb si parul blond ii dadeau un aer fioros si ciudat. Avea mereu o privire serioasa si parea lipsit de amuzament. Lydia il tinea de vorba, dar el abia raspundea.
M-am ridicat sa merg la toaleta sa incerc sa il sun pe Athor, dar nu imi rapsunse. I-am lasat un mesaj ca imi era dor de el si i-am zis de noul coleg si de Lydia.
Cand am dat sa ies pe usa care ducea spre toaletele femeilor si barbatilor m-am lovit de pieptul lui Alexander, speriandu-ma.
Am ridicat privirea spre el si imi zambi cuceritor.
- Iarta-ma, nu am vrut sa te sperii, zise cu o voce liniara.
- Nu, este ok. Nu m-am speriat, am zis dezmeticindu-ma.
- Eu sunt Alexander, noul coleg.
- Imi pare bine, eu sunt Anne.
Imi strase mana puternic si mi-am tras-o cam brusc pe a mea, ceea ce ii atrase atentia.
- Iti este teama de mine? ma intreba serios
Nu intelegeam de ce, dar imi dadea fiori pe sira spinarii.
- Nu, cred ca a fost un reflex. De ce mi-ar fi teama de tine? am intrebat sceptica
- Am inteles ca voi fi cu voi in grupa.
- Super, atunci ne vedem maine la curs, am zis grabita si am fugit inapoi la masa.

In noaptea aia am dormit la Athor in apartament. Ii simteam lipsa si m-am gandit ca ma voi simti mai bine la el decat la mine.
Pe la ora 3:00 m-am trezit inlemnita de frica pentru ca cineva incerca usa apartamentului. Stiam de la Athor ca era cel mai sigur aparatament si nu ar fi putut intra nimeni acolo. Insista, incerca sa o descuie cu ceva si nu reusi. Am tras toate draperiile si am stins becurile. Nu imi venea sa cred ca ma aflam acolo si cineva incerca sa sparga apartamentul. M-am acoperit cu patura si am stat in liniste pana s-a oprit. Athor nu imi raspunsese la mesajele pe care i le dadusem si imi era teama sa nu se fi intamplat ceva cu el.
A doua zi cand m-am trezit mi-am facut o cafea si am fugit la mine in camera sa imi fac baie si sa ma schimb. Am incuiat bine usa uitandu-ma daca ramasese urma de aseara, dar nu se vedea nimic.
Aveam telefonul descarcat si l-am lasat in camera sa se incarce, coborand la ore.
Alexander statea evident, intre Lydia si Nastya. Cand am intrat in sala era deja acolo cu aceeasi fata serioasa. Parea ca nu zambea niciodata. Tanya credea ca e un ciudat.
Pe parcursul orelor simteam o stare de disconfort pentru ca il vedeam cu coada ochiului ca ma priveste mai mereu.
De cateva ori l-am surprins si se uita lung in ochii mei, pana m-am uitat in alta parte.
La pauza de pranz am fugit in camera sa imi iau telefonul cu gandul ca Athor imi scrisese deja 100 de mesaje, dar nu am gasit nimic. Eram posomorata si nu intelegeam ce e cu el. Incepeam sa ma tem cu adevarat ca a patit ceva. Cand am iesit, pe hol era Alexander.
- Aici e camera ta?
- Aa, da, am raspuns precauta.
- Ah, a mea este mai in fata la 208.
- Super, ce aproape. am zis ironica.
Am dat sa plec dar ma prinse de brat.
- De ce fugi de mine? ma intreba serios
- Aah, nu fug, doar ma duceam la colegi...
- Am vazut ca ma eviti si pari speriata de cate ori sunt in preajma.
Imi venea sa ii zic ca ma baga in sperieti si pare infiorator dar m-am abtinut.
- Nu, doar ca nu te cunosc si sunt in general precauta cu persoanele noi, am raspuns atenta.
- Uite, imi pare rau daca te sperii, asa sunt eu mai serios. Sincer, nu am intentionat asta, imi zambi pentru prima data si parca arata mai ok.
I-am zambit si eu pe jumatate.
- Daca vrei sa vorbesti cu mine, poti oricand, imi zise.
- Ok, sigur. Pai ne mai vedem. Suntem in aceeasi grupa oricum.
Cand se facu ora 6 toata lumea se stranse in cafenea. Lydia aparu si ea dar arata putin ciudat. Ii lipsea energia pe care o avea mereu si buna dispozitie. Parul era nearanjat si tenul mai palid. Parea ca nu mai dormise de nopti bune si m-am intrebat daca nu era totusi din cauza lui Athor.
La masa, Tanya observase si ea schimbarea Lydiei.
- Crezi ca este asa din cauza ca a plecat Athor? ma intreba
- Hm, posibil. E prima data cand iese din camera in halul asta. Mereu arata ca o barbie....
- Mda, sigur din cauza asta e asa...

Spre seara cand fiecare se indrepta spre camera, nu ma decideam daca sa mai merg in aparamentul lui Athor sau nu, dar am hotarat ca era mai bine sa raman in al meu.
La ora 12:00 noaptea, în timp ce stateam in pat si citeam ceva, se auzi un ciocanit în usa. M-am ridicat sa deschid si am dat nas in nas cu Alexander.
- Buna, Alexander. S-a intamplat ceva? am intrebat
- Buna, uite m-am gandit sa iti aduc o sticla de vin si ciocolata.
- Oh! Nu este nevoie, multumesc...
- Imi pare rau ca te sperii atat de tare, voiam doar sa fiu dragut.
Am stat putin si m-am uitat la el, dar parea sincer. Nu stiam daca sa accept sau nu. As fi parut nesimtita.
- Hmm, ook. Multumesc pentru gest! am zis cu gandul ca avea sa plece, dar nu se misca. Am dat sa inchid usa si o opri usor cu mana.
M-am uitat la el si ma privea fix.
- Uite ce e, daca ai de gand sa ma mai privesti asa, o sa consider in continuare ca esti un ciudat! mi-a scapt fara sa vreau.
L-a pufnit rasul si am vazut o dantura alba perfecta.
- Asta crezi despre mine? Ca sunt ciudat?
- Pai da.. te uiti asa la mine mereu.. am ridicat din umeri.
- Ma uit pentru ca esti frumoasa. Nu s-a mai uitat nimeni la tine pana acum?
- Pai, ba da, dar nu asa! Ma sperii, pe bune.
Rase usor si imi sustinu din nou privirea.
Deveni serios dintr-odata si isi scoase doi colti ascutiti.
Am vrut sa tip cat ma tineau plamanii dar zbura in spatele meu si inchise usa, incuind-o.
Veni spre mine si ma impinse pana m-am impiedicat de pat si am cazut pe spate.
- Te rog, ce vrei de la mine?
- Anne, Anne.. credeai ca nu te simt in sala de curs, in cafenea, in sala de mese, si cand zise asta zambi.
- Sunt marcata! am zis repede
- Haha.. Si crezi ca asta ma impiedica? Sergej e prins cu niste probleme.
Imi ingheta sangele. Il cunostea pe Athor? Deci de asta nu raspundea la mesaje. Chiar avea probleme. Imi dadura lacrimile la gandul ca s-ar putea sa mor.
- Lasa-ma sa traiesc, te rog...
- Dar nu aveam de gand sa ti iau viata, zise.
- Atunci ce vrei de la mine?
- Pe tine.
- Dar nu poti sa ma ai. Nu poti sa ma tii inchisa undeva toata viata. O sa mor, am zis cu o voce pitigaiata.
Se aseza peste mine in pat si imi ridica barbia, adulmecandu-ma. L-am impins cu piciorul lovindu-l in stomac, dar nu se clinti.
- Hm, esti si lupatatoare, ma lua peste picior.
Imi bloca mainile si picioarele si ma saruta, dar mi-am impins capul inainte si i-am spart buza de ii tasni sangele.
Incepu sa rada.
- Cred ca voi avea de munca cu tine.
Si l-am scuipat intre ochi.
Iritat se sterse si ma stranse usor de gat.
- Nu vrei sa te potolesti?
- Du-te dracu! Ciudatule!
Isi baga mana sub rochia mea de noapte facandu-ma sa scot un tipat cand isi afunda doua degete in mine. Speram ca Athor sa ma vada si sa lupte sa se intoarca. Nu mai aveam nicio protectie si era foarte probabil sa ma omoare daca avea chef.
Isi fixa privirea in ochii mei apoi continua sa ma sarute pe gat, coborand spre sani si gasind urma de muscatura. Zambi la mine.
- Vad ca esti obisnuita. Si Lydia este.
- Tu i-ai facut asta? Monstrule! Ce i-ai facut de arata in halul ala?!
- Ea s-a oferit. Ii place, zise si continua cu degetele facandu-ma sa ma chircesc sub el.
- Lasa-ma! Te rog. Imi era rusine sa ma uit in ochii lui. Dar nu se opri. Coborî sarutandu-ma pe abdomen, oprindu-se jos. Imi stranse sanii in palme, iar eu plangeam.
Se ridica deasupra mea si am reusit sa ma furisez de sub el, sa fug din pat dar ma prinse de par si ma lipi cu fata de cearceaf, pe burta.
- Unde crezi ca fugi!
- Monstrule! Da-mi drumu! Urlam si mi-a pus mana la gura.
Imi dadu parul la o parte si ma musca de gat, facandu-ma sa tip de durere.
Dupa ce termina, se ridica si ma intinse pe pat. Ramasesem amortita de frica.
Imi zambi si se sterse la gura.
- Anne, o sa ne simtim foarte bine aici, impreuna, zise si ma saruta pe gura. O sa merg la mine in camera. Sunt sigur ca nu vei zice nimic.
Pleca si ma lasa traumatizata. Plangeam si imi doream sa vina Athor.

Athor fierbea de furtie, tragand cu bratele si picioarele de lanturile din platina in care era tinut. Aliona pusese la cale rapirea lui ca sa poata ajunge mai usor la Anne. Incerca sa gaseasca o modalitate de scapare cand, brusc, o vazu pe Anne in mintea lui si ramase impietrit.
Unul dintre cei mai vechi vampiri ai Alionei era la ea in camera. Athor fumega si injura. Vazu ce ii facea, cand o musca de gat si incepu sa turbeze de furie. Voia sa ajunga la ea si sa o protejeze, dar se simtea neputincios. O dezamagise pe Anne din noi, ii jurase ca va avea grija de ea.
Incerca sa se calmeze si sa gaseasca un plan sa scape de acolo. Lanturile in care era tinut erau cele mai puternice, singurele care il puteau lega, fara scapare. Singura varianta era sa il mituiasca pe paznicul lui sa se apropie pana il omoara si ii putea lua cheile. Inca avea multa forta din sangele Annei, asa ca incerca sa puna planul in actiune.