Foc pe suflet 🔞 Vol 14

Capitolul 8

Nirvana:

În timp ce trag niște pantaloni scurți de blugi pe mine si un tricou,telefonul imi vibrează pe noptiera. Ma intind dupa el si sentimentul de panica ma cuprinde imediat cand vad ca am un mesaj de la un număr necunoscut. Il deschid cu respirația poticnita in gat si ma tensionez ca un arc cand il citesc.
 
„Mult nu mai am răbdare...ai face bine sa ieși de buna voie sau omor toata suflarea din club.”
 
Groaza si teroarea ma cuprind instant cand vad ce scrie.
Incep sa inspir si sa expir,fiindca doar atat mai sunt in stare sa fac în clipa de fata. Sunt speriata,iar din pricina asta mintea mea suferă un scurtcircuit.
Continui sa respir si ma minunez imediat ca mai sunt in picioare atunci cand simțurile isi reintra in drepturi. Pieptul incepe sa ma intepe si fiori de gheata incep sa-mi strabata trupul in nenumărate rânduri. Inchid ochii atunci cand inima mi-o ia razna in piept si incerc sa gândesc cât mai rational posibil.
„Ce e de făcut intr-o astfel de situație? Cum am sa ies din încurcătură asta? Dacă parasesc clubul sunt mancata,dar dacă raman,toti o sa moara din cauza mea. Fiindca da. Il cred pe nemernic in stare de asa ceva. Stiu ca e capabil sa distrugă tot in jurul lui. Am văzut cum a luat vieti la rand fără ca măcar sa clipească. Deci...faptul ca mi-a trantit o asemenea amenintare,nu e de trecut cu vederea. Nici măcar nu are rost sa ma întreb cum de a aflat numărul meu de telefon,ce trebuie sa ma intreb,este cum dracu mai scap de data asta?”
Deschid ochii si pentru cateva secunde privesc in gol,în timp ce imi rememorez viata din clipa în care intunericul si-a făcut culcus in inima mea. Vad fiecare clipa petrecuta alături de dracul ce m-a tras in Iadul lui. Rememorez fiecare traire si pieptul incepe sa ma doara mai tare. As vrea sa plang,dar lucrul asta nu m-ar ajuta la nimic. As vrea sa urlu,dar știu ca ar fi degeaba. Nici una dintre cele doua variante nu m-ar ajuta sa scot raul afara din mine. Fiindca oricât de mult as plange si oricat de tare mi-as urla durerea,el ar rămâne in interiorul meu. In locul unde eu i-am dat voie sa se strecoare si a facut-o atat de atac in fiinta mea,incat il simt tot timpul în mine.
Gem frustrata si arunc telefonul pe pat,apoi cu fata impietrita de chin,ma incalt intr-o pereche de sandale cu talpa joasa și ies afara din camera. Cu mintea vraiște cobor in club si ma indrept spre bar. E dupa amiaza si inafara de angajați,nu e nimeni înăuntru.
Ma asez pe unul din scaunele inalte si imi sprijin coatele pe tejghea,apoi imi prind fata in maini si privesc in gol.
Gândurile incep sa mi se amestece intre ele si toate au un numitor comun.
Darko.
Dracul ce m-a făcut sa devin dependenta de el din prima secunda in care ne-am cunoscut. Barbatul ce m-a atras spre intuneric,iar eu ca o naiva l-am urmat,crezand ca am sa descopăr marea cu sarea. Crezând ca in întunericul lui o sa ne fie bine și ca o sa am parte de libertatea la care visam pe vremea aia. Asta pana cand 9 ani mai târziu m-am trezit la realitate. In momentul în care am dat cu capul de pragul de sus si l-am văzut pe cel de jos,am învățat ca nu orice zboara se mănâncă si mi-am dat seama ca timp de atâția ani am trăit intr-o minciuna mai mare decât bula roz in care eram învățat sa-mi risipesc zilele pana sa apară el in casa mea.
Inghit in sec si ma oblig sa nu plang,deși rănile trecutului inca sunt deschise in piept meu si ma chinuie zilnic. Din momentul în care am plecat de acasa si pana in prezent,nu am reușit sa-mi cicatrizez rănile chiar dacă am fost la mare distanta de el. Si nici nu cred ca am sa reușesc vreodată. Fiindca sunt dependenta de el si ne leagă atat de multe incat as putea sa povestesc la nesfârșit.
Il cunosc pe Darko de cand aveam 16 ani,iar la 25 am reușit sa pun piciorul în prag si sa ies din lumea lui toxica. Asta cu ajutorul lui Boris bine-nteles. Prietenul meu cel mai bun se gandise si el dupa 7 ani sa ma caute,iar telefonul lui a picat exact cand eu ma aflam intr-un moment de cumpana. Asa am reușit sa fug din Moscova si sa ii iau lui Darko giuvaierul. Un giuvaier ce nu e in posesia mea de 3 ani de zile de când ma aflu in România,dar pe care Boris l-a ascuns bine ca dracul sa nu-l găsească niciodată. Iar acum necuratul se pare ca s-a hotărât sa ma preseze. Pentru ca doar prin intermediul meu poate sa-si recupereze nestemata si o data cu găsirea ei sa ma subjuge si pe mine. Ori sa ma lichideze. Depinde de ce stare o sa aibă dacă o sa ajungem vreodată in acel punct.
-Anna!aud vocea lui Riki venind de undeva de departe și îmi focusez privirea pe el.
Barmanul ma priveste cu sprâncenele ridicate și oftez.
-Pune-mi un pahar de vin,te rog,ii cer si clatina de cateva ori din cap.
-Unde îți era plecata mintea?intreaba si pufnesc.
„Daca ti-as spune cred ca ai face cu inima.”
-Pe coclauri,raspund in schimb si chicoteste usor in barba in timp ce desface o sticla de vin.
Apoi cand blondul se întoarce spre mine,imi pune paharul in fata si beau o gura zdravănă din el,iar focul dinăuntrul meu simt cum se întețește,nicidecum ca ar vrea sa se domolească asa cum mi-am imaginat eu.
Intorc privirea cand aud gura Mariei si o vad cum se apropie de scena cea mare,urmata îndeaproape de restul fetelor.
-Eu zic ca diseară sa ne punem costumele cele verzi,spune si imi dau ochii peste cap.
-Ne omori cu acel costum!urlu la ea. Lasa-ma dracu ca nu vreau sa fiu ca o gaina impaiata!
-Bine ca atunci cand iti pui aripi,nu te mai simți ca una,mi-o întoarce. Atunci te crezi vreo lebădă si nu imi dau eu seama?ma întreabă pe un ton răutăcios si pufnesc.
-Du-te dracu,o injur si revin la paharul meu cu vin.
Il dau peste cap imediat ce o aud ca ma jignește si ii fac semn blondului sa imi mai pună unul.
-Anna...de te vede Boris...
-Ma pupa-n cur,vorbesc peste ele si vad cum il umfla rasul.
-Rusoaico...ce ai? Scame in sange?intreaba in timp ce-mi toarnă lichidul rosu si usor acidulat in pahar.
-Am cateva,raspund oftand. Ai o tigara?intreb si isi scoate pachetul din buzunarul de la spate al blugilor,apoi il pune in fata mea,dupa imi da si o bricheta,plus o scrumieră.
Aprind tigara si primul fum simt cum ma arde pe grumaz.
„N-am mai fumat de ani de zile,dar astăzi simt nevoia sa o fac.”
-Nu știam ca fumezi...spune Riki si ridic degajata din umeri.
-O fac foarte rar,raspund si mai trag un fum.
Nu mai spune nimic si isi vede mai departe de treaba,iar eu pufnesc cand aud nebunele cum incep sa aibă discuții in contradictorii pe tema costumatiei din aceasta seara.
As putea sa ma alatur lor si sa o pun la punct pe,Maria,dar nu am starea necesara,asa ca...trag mai departe din tigara si din cand in cand mai beau cate o gura de vin.
-Un pahar de Ouzo si mai umple o data paharul domisoarei,spune o voce intunecata in dreapta mea si intorc privirea spre barbatul ce se așază lângă mine.
Simt cum ma zdruncin pe interior cand ochii mei ii întâlnesc pe ai lui si respirația mi se blochează in gat.
Nu imi dau seama dacă ceea ce simt e din cauza alcoolului sau a frumuseții ce o poseda specimenul masculin,dar cert este ca sunt puțin vrajita.
„Nuuuuu!!!! Pune frana,Nirvana!!! Tu chiar o iei pe aratura astazi sau ce e cu tine??? Tipul e un pericol pe doua picioare! Tu ai unul ce te-a trimis in Iad,nu mai ai nevoie de încă o problema pe cap!!!”
Inspir brusc cand aud vocea conștiinței cum imi urla in minte si inghit in sec.
„Fir-ar sa fie!!! Trebuie sa ma potolesc! Ce dracu? Au dat hormonii in mine din cauza stresului? Vor sa ma elibereze de tensiune și nu stiu cum? La naiba! Nu am mai făcut sex de mai bine de 3 ani,iar acum dintr-o data m-a apucat nebunia?”
Clatin din cap si revin cu privirea pe paharul meu de vin.
-Multumesc,dar nu e nevoie sa-mi faci cinste.
Chicoteste cand ma aude,dar nu intr-un mod rautacios.
-Uita-te la mine,imi cere si ma incrunt.
-De ce?vreau sa știu.
-Fiindca vreau sa-ti privesc din nou ochii.
Inspir adanc si intorc in reluare privirea spre el. Ii studiez chipul de data asta în amănunt,iar ochii lui in doua culori din nou ma dau peste cap. Are unul verde albăstrui,iar celalalt e de un negru precum smoala. Ma infior cand il vad pe cel intunecat si revin imediat cu privirea pe pahar.
-S-a întâmplat ceva?vrea sa stie si pune întrebarea pe un ton egal.
-Esti ciudat si periculos,i-o trantesc,apoi dau paharul peste cap,dupa sting tigara si sar de pe scaun ca arsa.
Vreau sa trec pe langa el,dar ma prinde de mana si intr-o secunda ii simt prezenta în spatele meu.
„Cum dracu s-a dat atat de repede jos de pe scaun?”
Intorc incet capul spre el si incep sa vibrez cand il simt cum imi mangaie usor încheietura mâinii.
-Ce vrei de la mine?intreb pe un ton mârâit ce nu-mi trădează deloc emoțiile din interior.
-Sa vorbim.
Bufnesc intr-un ras sec cand il aud.
-Dispari amice,il reped deși privirea lui continua sa ma tina captiva,dar nu pot sa cedez indiferent de vraja ce o arunca asupra mea.
Am un nebun pe cap ce vrea sa ma nimicească,chiar nu mai am nevoie de încă o problema in viata mea.
-Amice...sopteste si rade usor. Numai amicul tău nu am sa fiu,imi spune amuzat si ma incrunt,apoi imi smucesc mana din prinsoare lui.
-Hai nu ma innebuni!exclam ironic. Dar ce dracu vrei sa-mi fii?
Clatina din cap imediat ce imi aude tonul artagos,dupa ma scurtează cu ochii lui in doua culori.
-Cine ești și de ce te afli aici?
Ridic usor dintr-o spranceana cand il aud.
-Asta nu-i treaba ta,raspund in timp ce ma gândesc unde dracu e Boris si de ce naiba nu ii rupe capul brunetului din fata mea fiindca inafara pe angajati,nimeni nu are voie sa vorbească cu mine.
Ofteaza.
-De ce ești atat de arțăgoasa?
-Esti un necunoscut nebunule!ma rastesc la el. Ce dracu te interesează cine sunt sau ce fac aici?intreb si gândul de data asta imi fuge la Darko.
„Daca e omul lui?”
Întrebarea incepe sa mi se invarta intr-una in minte si casc ochii,dupa ma intorc pe calcaie si o zbughesc din loc. Urc intr-un suflet la etaj și ma reped spre usa camerei mele. Cand intru inauntru,o incui de doua ori și ma lipesc cu spatele de ea.
„Fir-ar sa fie!!! Nu a fost destul mesajul? Acum si tipul asta?? De ce naiba era interesat de mine? Si unde dracu umbla Boris? De ce rahat Riki nu a venit sa-l întrebe pe brunet de sănătate? Doamne...daca oamenii lui Darko au reușit sa se infiltreze prin club si au corupt angajați??”
Icnesc in urma întrebărilor din capul meu,apoi incep sa tremur de frica.
-Nirvana...nu stiu cum naiba ai sa o scoți la capat...dar sper sa nu o faci legata intr-o camasa de forta,soptesc ca pentru mine si clatin innebunita din cap.
„Nu stiu cine dracu era brunetul,dar prezenta lui n-am cum sa o trec cu vederea. E ceva cu el. Nu imi dau seama ce...dar chiar spre sa nu ajung la nebuni fiindca simt cum o iau razna din ce in ce mai tare.”