Foc pe suflet 🔞 Vol 14

Capitolul special

Asa cum am promis,am revenit cu acel cadou ce am vrut sa-l fac special pentru voi.
Va mulțumesc AthanasiusGFX CoccaLaura KennedyKreen ellaaa19 RalucaDobos1 Azem1995 MarisLarren pentru ca ați luat parte la jocul meu.
Sper sa va placa ceea ce am scris.
Va super pupacesc.

Atenție!!!
Capitolul este ficțiune,dar întrebările și răspunsurile sunt pe bune!!!

*****************************

In timp ce ma dau cu ruj,telefonul imi vibrează pe marginea blatului de la chiuveta. Il i-au si deschid chatul cu Laura,in vreme ce arunc un ochi in oglinda ca sa nu imi depășesc conturul buzelor.

"Imediat ajung"

Zambesc si pun capacul la ruj,apoi il asez pe etajera si ii răspund.

"Acum plec si eu de acasă. Ne vedem acolo."

Ies din baie dupa ce ma dau cu parfum si ma las pe vine cand micutul terorist se repede spre mine.
-Bebe,che paci?intreaba si surad cand il aud cum stalceste cuvintele.
-Bine,bebe. Tu che paci?il intreb,iar ochii lui albastrii cu irizații verzui ma analizează in amanunt.
-Ma joc,raspunde,iar ochii i se muta pe usa de la sufragerie cand in prag apare îngerul meu ce ne privește cu un zâmbet cald pe buze.
Imi sarut micutul pana il albesc,dupa ma indrept spre sotul meu si imi trec bratele in jurul gatului sau.
-Daca se intampla ceva ma suni și vin cât pot de repede,soptesc,iar el ma strange la pieptul lui.
-Stai liniștita. Ma descurc.
"Stiu ca o face. E o minune in viata mea,dar sunt atat de lipita de teroristul meu,încât imi e greu sa stau și câteva ore departe de el."
-Bine...răspund zambind. Daca ii e foame,găsești tot ce îți trebuie in frigider,continui,dupa imi lipesc buzele de ale lui.
Chicoteste in vreme ce bratele sale se strang mai tare in jurul meu,apoi adanceste sarutul,iar ochii verzi albastrui se intuneca putin.
-Cand te întorci,poate teroristul doarme...imi șoptește peste buze.
Ma umfla rasul cand il aud.
"De cand cu micutul,ne iubim pe repede inainte,dar ne-am adaptat si la noul stil de viata."
-Vezi cum faci si poate il adormi,ii sugerez si imi face cu ochiul.
-Imi dai mesaj înainte sa pleci și vad cum il conving sa bage cornul in perna.
Las un hohot sa-mi scape,apoi ma întorc si imi i-au geanta,dupa imi mai pup o data teroristul si ies din casa. Ma indrept spre masina,iar cand urc pe scaunul șoferului ii scriu din nou Laurei.

"Vezi ca abia acum am plecat"

Trimit mesajul si pornesc motorul,dar nu apuc sa mai fac vreo miscare fiindca telefonul vibreaza,semn ca Laura a ajuns deja. Daca era in masina nu raspundea atat de repede.

"Nu,ca tu esti nebuna...eu sunt deja cu Mihai. Misca-ti curu mai repede!"

Incep sa rad si bag telefonul in geanta,dupa calc accelerația si plec de pe loc.
"Ei...acum e acum. Dacă prima data m-am întâlnit doar cu Mihai ca sa facem interviul,acum ma întâlnesc cu o parte dintre păcătoase. Iar de la aceasta întâlnire,evident ca nu putea lipsi sora mea dintr-o alta mama si prietenul meu de suflet. Laura si Mihai o sa fie alături de mine."
Jumatate de ora mai târziu,cobor din masina si imi aranjez rochia lunga intr-o nuanta de verde smarald ce mi s-a agățat putin in catarama de la sanda,apoi imi îndrept pasii spre intrarea in restaurant,iar cand trec dincolo de prag,merg glont spre zona barului.
-Buna!spun,iar tipul ce aranjează băuturile isi tinteste ochii pe mine.
-Buna!raspunde scurt.
-In acest restaurant are loc o întâlnire,apuc sa zic,înainte sa intorc capul fiindca o nebuna pe care o cunosc prea bine,striga la mine.
-Alexandra!!!
Bufnesc in ras cand o vad pe satena cu ochi verzi,apoi ma reped spre ea in vreme ce vine in pasi grăbiti spre mine.
-Laura!!!zic fericita și ne strângem cu putere in brate.
Ne pupam zgomotos pe obraji,nu ca niște fandosite inchipuite,apoi chicotesc cand in spatele ei apare,Mihai.
-Ce faci,inger?ma întreabă cu zâmbetul pe buze.
-Bine. Tu ce faci?intreb si ma desprind de Laura,doar ca să îl sarut scurt pe obraz.
-Te așteptam,spune si schițez un zâmbet.
-Imi pare rău pentru întârziere. Dar încă ma încadrez in cele 15 minute permise,ma scuz,iar în ochii lui căprui sclipește amuzamentul.
-E in regula,Alexandra.
-Hai sa mergem! Fetele deja sunt in separeu!zice Laura și imi tranteste o palma la fund.
Bufnesc in ras și toti trei ne indreptam spre locul cu pricina unde are loc întâlnirea.
Cand Mihai deschide ușile duble în fata noastră,intram intr-o încăpere spațioasă,cu pereți văruiti intr-o nuanta cărămizie. Exista cate o oglinda supradimensionata pe fiecare perete,ce au ramele aurii,iar striațiile sunt putin ieșite in relief. Langa ele pe ici pe colo mai sunt si cateva tablouri abstracte,iar de tavan atarna doua candelabre.
In timp ce pășim,atat mie,cat si Laurei ni se afunda tocurile in mocheta groasa de pe jos ce e in nuanta untului,iar in vreme ce ne apropiem de masa rotunda din lemn masiv ce e foarte frumos amenajata,vad cinci tipe cu vârste diferite si le recunosc imediat. Cea mica,e Nicoleta. Adică,MarisLarren ce mi-a spus ca are doar 15 ani intr-o conversatie ce am avut-o cu ea in privat. Langa ea este o bruneta cu parul scurt,ce poarta ochelari de vedere și o mulțime de brățări la mana cu tot felul de cruci si stiu ca e Raluca. Sau RalucaDobos1. Ea este de aceeași varsta cu mine,iar lucrul asta il știu tot din conversațiile ce le-am avut noi doua in privat. Langa Nicoleta si Raluca sta o bruneta și o santena ce au 18 si respectiv 19 ani. Ele sunt,Ella si Adriana. Adică ellaaa19 si KennedyKreen. Pacatoasele ce traiesc poveștile o data cu personajele din volumele mele. Iar ultima bruneta ce are 28 de ani,este Cosmina sau Azem1995.
Mai exista câteva păcătoase ce sunt active mereu la fiecare capitol ce-l postez,dar astăzi nu se afla alături de noi,insa cei prezenti au avut plăcerea de a ne întâlni la o masa...asa...ca între prieteni.
In decursul unui an de zile,am legat prietenii prin intermediul cărților cu unii dintre cititori,iar cu câțiva chiar am o relație foarte stansa. Cum ar fi,Laura,Mihai și Cosmina aici de fata. Dar si Adriana imi este foarte draga,iar interesul ei pentru cărțile mele e de necrezut pentru mine. Ma uimește efectiv si o ador. Ea mereu imi scrie in privat despre ce ar putea fi vorba in următorul capitol și isi da cu presupusul atunci cand misterul e prea mare în jurul personajelor. O data imi amintesc ca a descoperit numele lui Nyx de dinainte sa apara in povestea lui Hades Chronis,iar lucrul asta m-a bucurat fiindca implicarea ei in poveste e de-a dreptul fantastica.
"Am zis ca o ador? Mda...am mai zis-o,iar ea știe lucrul asta. Dar si Ella imi e draga. Si ea e foarte curioasa. De fapt...ce mai la deal la vale? Toate imi sunt dragi si imi aduc zambetul pe buze atunci cand le citesc părerile in comentarii si vad cat de mult imi apreciază familia de nebuni."
In vreme ce înaintăm,Mihai cu Laura se îndreaptă spre partea stanga a mesei,iar eu merg spre fete ca sa le îmbrățișez.
-Buna!!!le salut entuziasmata si le strang pe rand în brate.
-Buna si tie!raspunde Adriana in vreme ce ne sarutam pe obrajii.
-Abia am așteptat întâlnirea asta,le zic si o strang cu caldura la piept pe Ella,ce e o bruneta încântătoare care a venit astazi îmbrăcată toata in roz,spre deosebire de Adriana ce e la fel de superba,doar ca ea a optat pentru o rochie neagra de cocktail.
Dupa ce o îmbrățișez si pe Raluca ce e puțin mai rock,fiindcă poarta un tricou alb negru și o pereche de blugi cu tinte,o strang in brate si pe cea mai mica dintre noi.
Nicoleta are parul lung și negru,ochii verzi și o rochie vaporoasa intr-o nuanta de mov,apoi o îmbrățișez si pe Cosmina. Ea este tot bruneta și imi e extrem de draga. Imi face mereu placere sa vorbesc cu ea atunci cand amandoua dispunem de timp liber.
Acum ca prezentările sunt făcute,ma asez langa Laura,ce asa cum v-am spus,este o satena cu ochi verzi ce a optat astazi sa se îmbrace intr-o rochie lunga pana deasupra genunchilor,cu maneci trei sferturi ce e intr-o nuanta de albastru perlat,iar Mihai si-a păstrat stilul elegant,fiindca e îmbrăcat tot la costum,asa cum a fost si data trecuta și asa cum le sta de altfel bine bărbaților,dupa parerea mea. Eu in schimb asa cum v-am spus,port o rochie verde ce e lunga pana in pamant,parul imi e tuns bob si îndreptat cu placa,iar culoarea pe care o am e un blond cenusiu. Insa de la mama natura sunt bruneta și am ochii verzi cu irizații aurii.
In vreme ce destindem atmosfera cu întrebări ușoare pentru a ne cunoaște cu toții mai bine,doi ospatari apar langa noi ca sa ne ia comanda.
Aleg sa mănânc paste cu creveti,în vreme ce Mihai optează pentru o friptura de vita cu niște cartofi și o salata,iar Laura isi comanda o porție de paste cu fructe de mare. Ella cere tot paste si un pahar de vin rosu,iar Adriana si Nicoleta cate o pizza și un suc langa. Cosmina optează si ea pentru o porție de paste cu fructe de mare,iar Raluca cere un peste cu cartofi și o cafea.
Eu si Laura comandam cate un pahar de rosé,in vreme ce Cosmina si Mihai vor cate unul cu vin rosu. Dupa ce ospatatii pleaca,ma uit la fete si aștept sa ma întrebe ceea ce vor sa afle de la mine.
Prima care începe este Raluca si imi stârnește din start amuzamentul.
-Întrebarea mea e,dacă ai sa scrii o carte cu yaoi sau bl? Nu e musai sa fie cu scene 18+,dar ar fi un cadou frumos pentru mine,spune si chicotesc. In fine...scuze,visam si eu cu ochii deschisi,continua cu zâmbetul pe buze. Ceea ce ma interesează mult este cum de te-ai decis sa scrii asemenea capodopere?
-Pai,în primul rand ti-am zis ca nu as avea cum sa scriu o carte cu yaoi sau bl pentru ca nu sunt stilul meu,raspund si incuviinteaza din cap. Iar ca sa iti raspund la intrebare,sincer am mai spus ca nu a fost intenția mea sa scriu o serie. Mi-am dorit sa scriu „Jumatatea sufletului meu" si atat. Nu mi-a trecut nici o clipa prin capatana sa continui povestea cu fiecare terorist in parte,zic si nu durează mult pana cand ospatarii revin la masa noastră cu băuturile ce le-am comandat.
Ciocnim paharele de intre ele,în vreme ce Adriana si Nicoleta doar ridica sticlele de suc,alături de Raluca ce inchina cu ceașca de cafea,dupa beau o gura din lichidul dulceag,iar următoarea intrebare vine de la Ella.
-Draga mea,cea mai mare curiozitate pe care o am,este de unde ai atâta imaginație? Mai ales pentru scenele erotice?
Chicotesc.
-Am o imaginație foarte bogata,raspund cu o privire jucăușă. Iar scenele erotice descrise în volumele mele intr-o proporție foarte mare sunt scrise din experienta mea. Celelalte exista acolo din cauza nebuniei ce salasluieste in capul meu,spun in vreme ce ea bea o gura de vin.
-Sunt curioasa dacă te-ai gândit vreodată la faptul ca o sa-ti fie cărțile atat de apreciate?pune a doua întrebare si lasa usor paharul pe masa.
-Nu,raspund purul adevar.
-Atunci spune-mi cum ti-a venit ideea sa scrii povestea lui Max si a lui Lex?
Surad.
-In interviul cu Mihai am spus de unde a plecat povestea. Vara mea m-a sunat anul trecut sa imi spuna ca merge acasă pentru nunta unei prietene si asa am ajuns sa vorbim despre copilărie. In clipa aia s-a produs un declic in mintea mea si mi-am dorit sa scriu o carte despre ceea ce am trait 18 ani in cartierul unde vara mea trebuia sa ajung,fiindca mireasa statea in spatele blocului unde noi am copilarit. Iar pentru ca eram satula de cărțile ce le aveam in biblioteca pentru ca toate se învârteau în jurul aceluiași tipar...gen,fata bună,baiatul rau sau barbatul bogat,fata săracă,am zis sa scriu o carte pentru mine si baiatul ce mi-a făcut copilaria mai frumoasa. Nu m-am gândit ca o sa ajungă cineva sa citească ceea ce scriu,având în vedere cate carti sunt pe aceasta aplicație. Dar sincer...nici nu m-a interesat acest aspect. Eu voiam sa fac un cadou de la suflet pentru suflet. Lucrurile au evoluat insa și pana la urma cititorii care ma descopereau imi apreciau povestea. Cred ca și ei erai sătui de același sablon in jurul căruia se tot invart mereu cărțile de dragoste. Pana la urma,hai sa fim serioși...zic intr-o doara. Cine dracu fuge cand ii place de cineva? Si mai ales cand simți chimia ce se formează intre tine si respectivul? Nici un om sănătos la cap nu face asta. Din contra,o sa caute mereu sa faca lucrurile sa funcționeze bine. Deci...pentru mine cel puțin nu exista balivernele din cartile actuale in viata reala,iar eu asta mi-am dorit. Sa scriu povestea unor oameni reali si frumoși pe interior,apoi am continuat cu cele ale apropiaților mei. Învârtitul in jurul cozii o fac doar cei ce nu au habar ce vor de la ei si pe ce lume traiesc. Doar aia ce cred ca Soarele e o planeta pot fi atat de bătuți in cap incat sa priveasca iubirea in fata si sa faca precum un urangutan. Sau mironosițe ce se cred printese. Barbatii aia sa nu se mai bata cu pumnul in piept ca cine dracu mai e ca ei pe lumea asta si ca ei nu se închini in fata unei femei. Iar prințesele inchipuite sa isi aduca aminte ca doar cei de la casa regala au sânge albastru. Eu le-as da un sfat și le-as spune sa stea puțin jos ca e plina lumea de prosti. Sa nu mai semnalizeze ca știm de cat ii duc neuronii si sa se privească puțin in oglinda. Nu exista,"eu nu cauta dragostea,dar imi dau seama dupa nu stiu cat timp ca m-am îndrăgostit de tine". Iubirea ori e,ori nu e. Plus ca un bărbat care știe ce vrea de la viata,nu o sa se invarta in jurul degetului nici macar pentru o clipa. Va spun eu,bărbatul care te vrea,te are. Si femeia căruia i-ai cazut cu tronc,o sa faca pe dracu in patru sa fii lângă ea. Asadar...prostiile astea ca el nu știe dacă o iubește,dupa suferă amandoi si tot felul de prăpăstii,ca pana la urma intr-un final sa isi recunoască sentimentele unul fata de celalalt,pe mine una au ajuns sa ma lase rece. Iar Laura si Mihai pot confirma lucrul asta,zic si prima data ma uit la satena mea care incuviinteaza din cap,apoi la Mihai ce aproba cu un zâmbet pe buze. Nimic nu sta in calea iubirii,continui si revin cu privirea pe fete. Laura a părăsit Iadul pentru un înger. Atunci a avut curajul cel mai mare sa plece cu orice risc din infern. Si cand zic risc,ma refer la situații de viata și de moarte. Nu doar pentru ea,ci și pentru familia ei. Si cu toate astea a riscat,iar Mihai a vrut sa renunțe la studii pentru ca biserica nu ii permitea ca el sa iubească o fata din parohie. Dar cu toate astea a recunoscut în fata tuturor ca o vrea si o s-o aibe. Si a luat-o,iar acum traiesc o iubire ce are peste 20 de ani de longevitate,din care au rezultat si cinci miracole. Asa ca...vrăjelile de doi lei,mie mi-au ajuns pana in gat. Oamenii întregi la mansarda sunt asumați. Niciodata nu o sa fuga de responsabilitati si niciodata nu o sa se ascundă. Ei dau piept cu lumea toată,iar eu am trait nu o data,ci de doua ori puterea iubirii. Dar ca să revenim la întrebarea ta,la inceput cand am scris jumatatea,am facut-o asa cum am spus doar ca sa o fac cadou. Dupa m-am bucurat când povestea lui Max si a lui Lex au spart barierele. Ei doi au arătat ca se poate si altfel. Iar la fel ca cei doi sunt sigura ca exista cu duiumul pe pământ. Exista oameni ce se iubesc de la prima întâlnire si care ajung sa isi faca viata un Rai. Pentru ca atunci cand ai persoana potrivita langa tine,orice Iad e mult mai ușor de suportat,zic si atat ochii Laurei cat si ai lui,Mihai sclipesc. Cu ajutorul lui Max si a lui Lex,am arătat ca se poate si altceva.
Zambesc cand vad buzele tuturor curbate,apoi beau o gura de vin și aștept următoarea intrebare ce vine din partea,Cosminei.
-De unde a început nebunia cărților cu zei?
Nici macar nu trebuie sa ma gandesc la raspuns,fiindca e foarte simplu.
-De mica am fost fascinata de lumea Olimpienilor. Prima carte pe care am citit-o,a fost chiar,Legendele Olimpului.
-Si a mea!zice Laura chicotind.
-Normal!pufnesc amuzata. Si asta nu e singurul lucru pe care il avem în comun.
-Bine-nteles ca nu!raspunde satena si mai închinăm o data paharele,apoi bem cate o gura de vin și continui.
-Dupa ce am văzut cat de multa lume apreciază primul volum si voiau sa continui povestea jumatatilor,ma gândeam cum sa fac sa ii tin cat mai mult in viata. Asa mi-a venit ideea sa ii fac nemuritori,transformandu-i evident in zei. Pentru ca ador legendele lor. Eu cand ma gândesc la supernatural,primul cuvânt ce imi vine in minte este cel de,zeu. Nu ma gandesc la vampiri sau vârcolaci. La mine mintea mea e conectata direct cu ființele celeste din mitologia greaca. Asa m-am hotărât sa aduc magia in familia Chronis. Voiam sa apara Oceanus,fiindca nimeni nu știa cine e tatăl lui Max,dar când deja scriam la Eris,mi-a venit ideea de a ma juca cu numele Herei. Si am mai zis lucrul asta in interviul lui Mihai. Asa a devenit Hera,zeita Rhea ce era în prima viata jumatatea titanului suprem si absolut. Apoi lucrurile s-au legat pe parcurs și am ajuns cu povestea unde suntem astazi. La 14 volume semnate de o parte dintre păcătoșii Chronis.
-Eu ii ador!exclama Cosmina fericita. Ii iubesc,continua si restul fetelor o aproba fiindca sunt în asentiment cu ea.
-Mulțumesc,spun zambind. Si eu va ador pentru ca va place nebunia din capul meu.
-Apropo de nebunie,intervine Mihai si imi mut ochii pe el. De-a lungul relațiilor tale ai avut vreodată curajul de a ceda controlul total partenerului tău?intreaba si atmosfera se schimba.
„Mihai e Mihai...pe el îl interesează mereu lucrurile foarte profunde și imi place acest lucru. Ca aprofundează atat de adanc orice subiect. El nu se opreste niciodata la suprafata. Dar știu ca o face pentru ca soarta l-a pus în diferite situații ce doar săpând foarte adanc,a descoperit adevăratele răspunsuri. Atat in el cât și în soția lui."
-Cedez absolut controlul partenerul meu atunci cand e vorba de sex,raspund fără nici o urma de retinere. Daca vrem in momentul ala sa fie totul ridicat la cote colosale,ma abandonez total.
-Bun...spune si incuviinteaza din cap. Acum ma interesează, cata importanta are pentru tine sa ai alături un partener dispus sa încerce tot ceea ce îți dorești tu?intreaba si il privesc intr-un ochi.
-Foarte mult,raspund si zambeste mândru de ceea ce imi iese pe gura.
„Pentru ca da,el știe încotro se pot îndreapta lucrurile intr-o astfel de situație. La fel și Laura. Care la fel ca mine știu ca cedează cand e vorba de sex. Dar e normal sa poți face lucrul asta,când ai încredere în partenerul tău."
-Degeaba unii se învart dupa deget si o ard ca sexul nu contează intr-o relație,pentru mine sexul e o parte foarte importanta,continui si da usor din cap. Am nevoie de momentele respective ca sa ma desprind de cotidianul vieții. In clipele alea nu ma mai gândesc la nimic. Doar simt si ma incarc. Fiindca pe langa placere,sexul e si un schimb de energie intre parteneri.
-Adevarat,raspunde promt Mihai,iar Laura scoate un „exact" spus pe un ton categoric. Deci...aceasta compatibilitate între parteneri se răsfrânge si in viata de zi cu zi pentru tine? Te influențează starea de bine ce o trăiești în acele momente?
-Bine-nteles...altfel as fi ciufuta,raspund si toti bufnesc in ras.
-Am înțeles,dar acum vin și te întreb...zice si lasa cuvintele in aer fiindca ni se aduce mâncarea,iar dupa ce ospatarii pleacă,Mihai continua ce voia sa zică. Cat de adevarata e zicala,femeia fericita=viata fericita? Trebuie intr-o relație sa încline mai mult balanta atenției si a protectiei spre femeie din prisma acestor vorbe? Sau consideri ca bărbatul trebuie sa primească la fel de multa atenție pe cat primeste femeia?
-Hmmm...zic meditativ si ma uit la fete. Zic sa avem pofta in primul rand,le urez,apoi infing furculita in paste si incep sa o rotesc in vreme ce ochii mei revin pe chipul lui Mihai si continui. Cred ca depinde foarte mult de cei doi. De exemplu sunt barbati carora nu le plac dragalaseniile,la fel cum sunt și femei cărora nu le plac gesturile romantice. Fiecare dintre noi are un lăcaș inauntrul sau ce mereu trebuie sa fie umplut ca sa functionam. Trebuie doar sa stii cu ce sa-l umpli. Sa stii ce ii place partenerului si automat lucrul asta implica cunoașterea lui foarte bine,de unde rezulta cat de mult comunica partenerii intre ei. Dacă mie imi place intr-un anumit fel sa fiu apreciata si iubita,asta nu înseamnă ca aceeași tehnica trebuie aplicata si in cazul partenerului de viata,pentru ca suntem diferiți.
-Bun,atunci te întreb in felul urmator.
-Intreaba-ma!ii cer chicotind,iar buzele lui se curbeaza intr-un zambet.
-Ce fel de limbaj al iubirii ai tu? Cadouri,gesturi,vorbe sau fapte?
-Eu cred ca fiecare are putin din toate,dar tind sa inclin balanta spre gesturi. Principalul meu limbaj e cel prin atingeri. Daca sunt tinuta de mana sau mangaiata,e suficient ca sa-mi iau doza necesara de a umple rezervorul din mine. De aceea pentru mine e important sexul. Fiindca e vorba de atingeri si de schimbul de energie dintre parteneri.
Incuviinteaza din cap si in timp ce ne punem sa mancam,continuam sa vorbim.
-Eu as vrea sa te întreb,de ce nu ai scris o carte departe,Lyov,Athena si Igor?ma întreabă Nicoleta in vreme ce duc furculita la gura.
-Pentru ca toată acțiunea s-a desfășurat în același timp in care scriam pentru Sin si Chaos. Nu aveam cum sa scriu inca o carte separata pentru ca insemna sa repet războiul lui Chaos zeul cel dintâi si deja era destul ca a apărut în ambele carti,raspund dupa ce inghit mâncarea.
-Pf!pufneste Adriana. La un moment dat imi venea sa arunc benzina pe zeul cel dintâi si sa ii dau foc,replica si ne umfla rasul pe majotitatea,în vreme ce Nicoleta cade putin pe ganduri.
-Ma gandesc...spune incet. Nu ar trebui ca membrii Chronis sa se mute din oraș,pentru ca au trecut atatia ani peste ei? Si vreau sa aflu dacă Max si Lex sunt tot tineri?
Zambesc.
-Sunt zei,ceea ce înseamnă ca pot umbla la mințile muritorilor. Nu trebuie sa plece din oraș. Pot controla totul in jurul lor cu ajutorul puterilor de care dispun. Si da...atat Max cat si Lex impreuna cu restul membrilor Chronis n-au îmbătrânit fizic,chiar daca au trecut atatia ani peste ei. Cum nu au făcut-o nici Olimpienii sau titanii,ori vreo alta fiinta prin sangele căruia curge eter.
-Am înțeles,spune si mănâncă o bucata de pizza,apoi continua. Ce poți sa ne spui despre tine?
Intind mana după paharul de vin și beau o gura,apoi ii raspund.
-Sunt mamica full time,iar cand timpul imi permite scriu carti,surad,iar ea zambeste larg.
-Următoarea carte o sa fie despre Afrodita si vreun membru Chronis?întreabă curioasa si clatin din cap.
-N-am sa scriu niciodata o carte despre Afrodita. Zeita in viziunea mea e sortita sa isi caute iubirea pana la sfârșitul eternității,raspund,iar dupa ce ii fac cu ochiul,intorc capul spre Laura atunci cand ma bate de cateva ori pe picior.
Surad si o indemn pe mustește sa spuna ce are pe limba.
-Păcătoaso i-a spune-mi și mie cum alegi pozele personajelor masculine?mi-o tranteste si mustaceste ca un dracusor,pentru ca știe răspunsul la intrebare.
„De fapt dacă stau bine si ma gandesc,Laura știe cam tot ce misc,insa pune întrebările cel mai probabil pentru ceilalți cititori ce poate au aceasta curiozitatea."
-Pai...de obicei ei ma aleg pe mine dacă pot sa spun asa,răspund si din nou mustaceste ca un dracusor.
Ma umfla rasul cand ii vad sclipirea din ochi.
"E nebuna,dar imi place la nebunie de ea. E jumatatea mea feminina,pentru ca noi doua ne completam perfect una pe celalalta."
-Dar ca să răspund pe sleau,continui si buzele noastre se curbeaza intr-un mod dracesc. Intru pe Insta si derulez sa vad ce mai e nou. La recomandări imi apar tot felul de băieți sau barbati,iar dacă unul imi place,în mintea mea se produce un declic si asa se creaza următorul personaj. De exemplu vreun copil de al lui Max sau vreun nepot de al lui. Ori vreun zeu. Cum a fost cel al Războiului sau Hades,zeul Morții. De obicei toate personajele mele au luat naștere în urma unor poze. Inafara de Lex,Max si Dima. Ei au fost de la început,iar cand am scris jumatatea,nici macar nu am pus vreo poza cu ei. Fiindca cei trei deja erau vii în mintea mea.
Surade,dupa joaca din sprancene,apoi continuam sa mancam.
-Alexandra,spune la un moment dat Adriana,iar ochii ei căprui se fixează in ai mei. Eu am o lista de întrebări,dar in capul ei se afla urmatoarea: dupa ce termini seria Chronis-Dima ce ai de gând sa faci? Mai scrii și o alta serie sau te opresti la asta?
-Daca timpul o sa-mi permită vreau sa scriu despre Zeii Egiptului,fiindca mitologia lor e pe locul doilea in topul preferințelor mele. Dupa as vrea sa scriu și despre zeii nordului. Despre aia nu stiu atat de multe,dar dacă e,ma documentez nu e problema,insa nu știu dacă o sa mai fac vreo serie sau pur și simplu am sa scriu o carte unde unul din personajele principale sa faca parte din mitologia respectiva,iar in jurul lui sa se invarta si restul zeilor legendari.
Pentru cateva clipe se aud doar sunete de fericire și zambesc larg.
„Ma bucur ca felul meu de a scrie le place atat de mult. Cine naiba ar fi crezut asta? Eu una sigur,nu."
-Ma bucura rau de tot vestea!exclama Adriana cu o expresie de bucurie pe chip,apoi continua. A doua întrebare pe care o am,este dacă ai schimba ceva din trecutul tău?
-Nu. Fiindca viata ce o am acum ma împlinește. Imi place firul destinului meu. Nu mi-as vedea viata în primul rand fără teroristul meu. In al doilea,ceea ce am ajuns sa trăiesc e mai mult decât am visat. Sunt fericita și împlinită,iar sotul si copilul meu sunt totul pentru mine. Deci,nu...nu as schimba absolut nimic. Datorita trecutului sunt cine sunt astăzi si am ajuns unde sunt acum. Am învățat din el și am încercat sa devin cea mai buna varianta a mea. Inca continui sa fac lucrul asta si imi place persoana care am ajuns sa fiu astazi. Sunt împăcată si privesc in trecut cu zâmbetul pe buze. Fiindca a fost frumos chiar daca pe alocuri a fost si greu. Uneori pot sa zic ca a fost si dureros,dar toate cele întâmplate m-au format ca om.
-Am înțeles,spune si mai luam cate o gura de mâncare,apoi continua. Care este zeul sau zeita ta preferata la general vorbind,dar și din cărțile tale?
Cad putin pe ganduri si mai iau o gura din pastele mele pana cand imi formulez răspunsul in minte.
-Cel mai mult imi place Apollo si Ares,zeul războiului. Dar in general, ador tot ce tine de Olimp,spun chicotind,iar pe buzele lor înflorește cate un zâmbet. Iar din cărțile mele,imi plac,Cronos si Hades,Zeul Mortii. Aici familia Chronis nu se include,fiindca ei nu fac parte din zeii legendari.
-Ca tot veni vorba de zeii tai,intervine Laura in discutie si imi mut privirea pe ea. Cat de greu ti-a fost sa scrii cartea "Datorită ție"?
Cand ii aud întrebarea,gândul imi fuge la Tar,iar chinul ce l-am trăit în momentele în care scriam capitolele se reîntoarce din plin. Imi aduc aminte nopțile în care efectiv scriam si plângeam,iar lucrul asta imi poticneste putin respiratia în gât.
Imi drag glasul de cateva ori,apoi inspir adanc,dupa ii răspund.
-Mmm...sincer,m-ai spart cu întrebarea asta,zic si ma priveste înțelegătoare,fiindca știu cat de mult a plâns ea la clipul ce l-a făcut pentru Tar si Nem. Mi-a fost foarte greu sa scriu începutul si cuprinsul,fiindca mi-a devastat acțiunea din carte. Cand intram in pielea celor doi efectiv simțeam cum ma ustura sufletul. Mi-a fost enorm de greu sa scriu cartea lui Tar,spun,iar privirea ei devine trista. Si nu pentru ca nu puteam sa intru in pielea lor,ci pentru ca o făceam prea bine,iar agonia prin care au trecut cei doi,am simtit-o efectiv inauntrul meu.
Ma strange de mana usor si ma pupa pe obraz ca sa ma ajute sa imi revin putin,apoi continua cand ii schitez un zâmbet.
-Acumaaaaaaa...lungeste cuvantul doar ca sa mai risipească putin din atmosfera trista ce s-a instalat la masa si bate o data din palme. Ne-ai obișnuit cu fiecare volum ca jumătățile să fie la sfârșit împreună,spune si incuviintez din cap. Vreau sa știu de ce ai ales ca Thavma să fie cu Minos și nu cu Zeus? Chiar dacă eu știu motivul,ma gândesc ca unele cititoare poate sunt curioase să afle adevărul din spatele acestei povesti.
Ridic usor din umeri.
"Adevarat. Ea știe motivul,fiindca mi-a fost complice"
-Ei bine,raspund chicotind. Motivul este faptul ca de la început nu i-am văzut impreuna. Inca din cartea lui Nyx cu Apollo,atat Thavma cat si Zeus nu aveau destulă chimie in interiorul meu. Iar cand am început sa scriu la cartea ei si de la început a apărut Minos in peisaj,cu cât conturam in minte personalitatea personajelor,cu atât minotaurului si fata soarelui se legau mai tare. La început am avut tendinta de a urma cursul povestilor asa cum sunt relatate in celelalte volume,dar oricât imi băteam capul,nimic nu ieșea asa cum voiam eu. Simțeam ca nu e ce trebuie. Iar cand deja ajunsesem pe la capitolul 5,am zis: gata! Nu merge sa scriu o carte cu Zeus si Thavma!exclam,iar Laura lasa un hohot de ras sa i se desprinda de pe buze.
Surad.
-Asa ca mi-am zis...ori renunt,ori scriu ceva ce sa nu fie pe sufletul meu,ori fac pe dracu in patru si încropesc o poveste ca cei doi sa sfârșească impreuna,continui si in vreme ce ochii Laurei sclipesc,Mihai rade ușor in barba,iar pe buzele fetelor apare cate un zâmbet.
Inspir adanc,dupa spun mai departe motivul.
-Cand m-am hotărât sa schimb povestea,Laura aici de fata,făcea clipul lui Thavma si Zeus. Iar de obicei când se apuca de un clip,imi cere părerea,zic in timp ce imi trec privirea peste fiecare in parte,apoi continui. Mereu imi trimite melodii ca sa le ascult sau poze pe care le prelucreaza. Ma pune sa aleg între ele si la un moment dat in timpul clipului,m-a întrebat ce dracu am de nu-mi convine nimic? Fiindca mereu răspunsurile mele erau in dorul Lelii. Spre exemplu,dacă trimitea doua sau mai multe poze,eu trebuia sa aleg una dintre ele,dar la clipul lui Thavma nu m-am exteriorizează niciodată si nici nu eram inflacarata sau plina de entuziasm. Nu făceam ca la celelalte clipuri pe care le făcuse pana atunci. Iar cand mi-a cerut sa ii zic ce am fiindca ma simte ca nu sunt bine și aici tin sa precizez faptul ca Laura chiar ma simte. Indiferent de motivul ce sta in spatele irascibilitatii mele,ea ma simte,zic,iar nebuna mea imi face cu ochiul.
Ii mulțumesc din priviri pentru ca ne-am găsit,apoi continui.
-Asa ca,i-am spus faptul ca nu-mi convine ca Thavma sa fie cu Zeus,le împărtășesc si fetelor motivul,iar Laura așteaptă sa zic mai departe,fiindca știe ca e doar o parte din poveste.
Chicotesc,dupa zic si cealalta parte de adevăr.
-Cand Laura a aflat ce naiba am,m-a indemnat sa scriu exact asa cum imi dictează sufletul,iar eu asta am făcut. Cumva,faptul ca mi-a susținut nebunia,mi-a dat zvacul ce am avut nevoie ca sa-mi iau avant si pot sa zic cu mana pe inima ca bine am făcut. Fiindca povestea lui Minos cu Thavma a curs fără sa o gandesc. Efectiv cuvintele se așezau singure pe foaie. A fost ceva ce a venit din adancul sufletului meu,iar povestea celor doi reprezinta o parte din mine si din Laura. Deci da...datorita ei,am dus la sfarsit povestea celor doua jumatati de inimi,inchei iar Laurei ii dau lacrimile,la fel și mine,iar atmosfera o simt cum devine putin apăsătoare.
-Foarte interesant,zice Adriana dupa cateva clipe de tacere. Dar poți sa-mi spui doua volume dintre cele 14 care ti-au intrat cel mai mult la inima?intreaba si zambesc in coltul gurii,chiar daca mai am lacrimi inca in ochi.
Pun furculita pe farfurie și raspund imediat,pentru ca nu e greu sa aleg între ele,având în vedere ca am doi favoriți.
-Toate volumele au un loc aparte în inima mea,dar in sufletul meu cartea lui Max si a lui Dima o sa rămână pentru totdeauna în topul favoritelor.
-Ok...zice si chicotesc.
-Stiu ca multi nu l-au înțeles pe Dima si nici povestea lui,dar caracterul blondului cu ochi verzi albastrui,e de jos pălăria din punctul meu de vedere.
-Asa este,confirma Laura,pentru ca Dima e infiltrat si pe sub pielea ei.
-Dima e favoritul meu,intervine și Mihai. Chiar daca ador iubirea lui Max si a lui Lex,eu rezonez foarte mult cu personajul lui Dima.
Zambesc,iar el imi face cu ochiul.
Mai beau o gura de vin și imi intorc privirea pe Adriana,fiindca imi dau seama ca nu a terminat.
-Poti sa-mi spui dacă ai schimba ceva la cărțile tale? Sau ești multumita de ele asa cum sunt?
-Pfff...spun amuzata. Niciodata n-am sa fiu multumita de ele. N-as schimba povestea,nici acțiunea sau personalitatea personajelor fiindca totul e perfect asa cum este,dar felul în care sunt scrise l-as îmbunătăți. De aceea m-am apucat sa le recorectez,dar sunt sigura ca ori de cate ori as face lucrul asta,mereu as găsi cate o chichita pe care sa vreau sa o înlocuiesc sau sa formulez altfel frazele ori sa înlocuiesc anumite cuvintele. Dar atât. In rest nu le-as face absolut nimic. Le-as pastra esenta.
-Consideri ca mereu e loc de mai bine,nu?intreaba si incuviintez din cap. Ok...acum vreau sa imi spui ce-a mai mare trasnaie pe care ai facut-o?
Bufnesc in ras,fiindca gandul meu se întoarce în trecut,iar o imagine imi apare perfect în minte.
-Nu stiu daca e cea mai mare trasnaie,dar pentru mine e amuzanta,incep sa vorbesc după ce ma liniștesc putin. O năzbâtie ce mi-a venit instant in vreme ce tu vorbeai,e cea in care am udat babele de la scara,fiindca era miezul nopții și ele nu mai intrau in casa. Tin minte ca era vara și dormeam cu geamul deschis,iar glasul lor ajungea perfect la urechile mele. Nu puteam sa adorm din cauza lor si chiar eram sătulă sa le ascult bârfele,asa ca m-am dus in bucătărie fără sa aprind becurile prin casa,apoi am luat o oala și am umplut-o cu apa,dupa le-am udat,zic si râsetele se stârnesc imediat la masa noastră.
-Nebunie!!!exclama Ella.
-Chiar ca!intervine și Cosmina. Bine le-ai făcut,imi zice in vreme ce râsetele inca rasuna pe fundal.
-Dar apropo de copilărie si adolescenta ta,zice Mihai,iar ochii mei se fixează imediat in ai lui. Cat de mult a contat pentru tine prima experienta sexuala? A fost asa cum ai descris-o in carte? Si daca da,a contat faptul ca partenerul a fost grijuliu cu tine? Pentru ca in momentul de fata se vorbește mult despre asta,iar subiectul e foarte nuantat. Uneori chiar e descris în culori roz. Părerea mea personala este ca atat pentru barbat cat si pentru femeie,este un moment delicat și neabordat cum trebuie duce la traume si frigiditate. Personal,tu cat crezi ca femeia la prima ei experienta poate avea orgasm?intreaba si il privesc in tăcere in vreme ce toti ochii sunt țintiti pe mine.
Ma umfla rasul cand ma gândesc la prima mea experienta sexuala.
-Mda!plescai amuzata din buze. Nu stiu cate femei au orgasm prima data...depinde de partenerul ce il au si cat e el de experimentat. Daca respectivul știe cu ce se mănâncă plăcerea e imposibil sa nu ti-o ofere. In cazul meu de exemplu,faza sta in felul urmator,zic si bufnesc in ras.
Incep sa o fac in hohote,iar datorita rasului meu colorat, expresiile de pe chipurile lor se schimba. Se vede cu ochiul liber ca se așteaptă sa scot o nebunie pe gura si chiar asta am sa fac. Pentru ca ceea ce am trait eu a fost chiar o nebunie.
-Ceea ce am scris în jumătate,sunt doar frânturi din întregul adevar. Nu in felul ala s-au desfășurat în totalitate lucrurile,raspund si curiozitatea imediat le sclipește in ochi.
„Doamne!!! Ce nebunie!!!"
Clatin amuzata din cap,apoi continui.
-In primul rand țin sa precizez ca nu mi-a fost frica de prima mea experienta în materie de sex. Aveam câțiva ani în spate de cand citeam pe vremea aia,iar cartile mamei erau despre dragoste si inclinau spre erotic. Doar ca pe atunci nu existau scene atat de detaliate cum sunt astăzi.
-Aaaa!!!! Dar nici astăzi nu sunt!!!!bufneste Laura in ras. Esti singura romanca de pe platforma asta ce scrie atat de detaliat partidele se sex. Sunt de foarte mulți ani pe aplicația asta si nu am găsit nici una care sa scrie asa cum o faci tu,continua Laura si o îmbrățișez imediat,apoi cand ma desprind de ea,continui.
-Ei bine...din cauza acelor carti eram curiosa sa vad cum se simte sentimentul pe care il scriau cu perdea respectivele autoare. Voiam si eu sa trăiesc asa ceva,iar cand s-a întâmplat sa vina momentul si am trecut de faza cu puditatea,m-am lăsat dusa de val. Iar nebunul s-a bucurat ca mi-am dat frau liber. La noi nu a fost nimic romantic și nici nu voiam asa ceva. Eu nu sunt romantica de fel. Nu sunt adepta petalelor de trandafiri si lumânărilor parfumate.
-Nici eu!zice Laura si ridica paharul de pe masa,apoi bea o gura de vina.
Chicotesc.
-Deci...zic si revin cu privirea pe Mihai. Contează mult de felul fiecăruia si de traierile ce se ridica dinauntrul lor. Poți sa fii emoționată sau rușinoasă. Poți sa fii pe genul atingeri fine si saruturi ușoare. Eu nu sunt asa. Mie imi place sa simt cand barbatul pune mana pe mine.
-Nu vreți sa știți cum a fost prima mea partida de sex,mormăie Laura si bufnesc in ras,fiindca eu știu cum a fost deoarece mi-a povestit. Dar pot sa zic ca nici la mine nu a fost nimic romantic. A fost foarte salbatic,continua si incep sa rad in hohote fiindca deja mi-o imaginez cum arata cu niște frunze in par,pentru ca Laura a facut-o prima data intr-o pădure.
Dupa ce râsetele inceteaza,următoarea intrebare vine de la Adriana.
-Inafara de scris mai ai vreun alt hobby preferat?
-Da. Imi place sa pictez.
-Bai ce concidenta!pufneste Laura amuzanta. Ce sa vezi,nebuno??? Si mie imi place??
Fetele chicotesc cand o aud,iar eu ii fac cu ochiul satenei mele cu ochi verzi.
„Stiu ca ii place,iar fetita ei i-a moștenit pasiunea."
-Ce serial favorit ai?intreaba tot Adriana.
-Hmmm...nu am unul preferat,raspund cand privirile din nou ni se întâlnesc. Imi place,destinul unui faraon,sau prescurtat,Tut,pentru ca am spus ca imi place și istoria egiptenilor. Dar am urmărit și cele cu vampiri sau varcolaci. Cum ar fi Jurnalele vampirilor sau The Originals. Teen Wolf sau Shadow hunters,ori Lucifer. Insa ma dau în vânt după filmele cu titani si zeii Olimpului sau după seria Mumia,ce are treaba cu egiptul.
Incuviinteaza din cap si dupa ce umplem inca un rand de pahare,iar Adrianei si Nicoletei i se mai aduce cate un suc,in vreme ce Raluca mai comanda o cafea,continuam maratonul de curiozitati si întrebări.
-A venit rândul meu sa te întreb,zice Laura si ma prinde de mana. Am sa schimb putin atmosfera,dar aia e,zice si ridica incet din umeri.
O indemn cu ochii sa continuie,pentru ca nu contează daca schimba atmosfera. Pana la urma suntem aici ca sa abordam tot felul de subiecte. Si e normal sa existe momente de veselie sau de tristețe,fiindca volumele mele sunt împărțite între aceste doua granițe.
- Știu că unele subiectele din poveștile tale sunt adevărate si sunt fapte ce se întâmplă în fiecare zi...asa ca...vreau sa știu despre care subiect ți-a fost cel mai greu să scrii?
-Pfff...oftez si ma gândesc la fiecare poveste în parte. În toate mi-a fost greu sa scriu partea de Iad,chiar daca uneori a fost mai acceptabil,insa de cele mai multe ori a fost de-a dreptul infernal. Iar pentru ca tot a venit vorba de infern,am sa încep cu teroristul infernal,continui,iar numele lui Hades se desprinde de pe buzele lor în același timp. Exact...Hades...soptesc,iar pentru cateva clipe o privesc pe Laura adanc in ochi.
"Nici nu pot sa concep un asemenea Iad,dar sora mea dintr-o alta mama e o luptătoare. Laura a trecut prin acelasi infern ca,Iris. A făcut cunostinta silita cu un monstru."
Oftez zgomotos,in vreme ce mintea fuge ba la Iris,ba la Laura,ba la matusa mea. Fiindca iadul mătușii m-a făcut sa scriu despre cel a lui Iris si ma gândesc cata tărie poate sa existe în sufletele femeilor ce reușesc sa se ridice din chin si sa-i puna capat pentru ca nu vor sa trăiască cu fantoma monstrului pana la sfârșitul zilelor? Cata putere trebuie sa aiba inauntrul lui un astfel de suflet pentru a depăși un astfel de calvar?
"Jur...nu sunt cuvinte pe lumea asta pentru a le putea spune femeilor care ajung intr-un astfel de coșmar. Efectiv forta de care dau dovada atunci cand se ridica este de o anvergură colosala. Pe un astfel de suflet nu-l mai doboară nimic. Daca trece printr-un astfel de calvar si reușește sa iasa din el,apoi sa se vindece si sa meargă mai departe...pot sa zic ca au un suflet de titan."
-Alexandra...imi șoptește Laura numele și ma aduce în prezent.
Schițez un zâmbet,ce știe foarte bine cate ascunde în spatele lui si revin cu privirea pe fete.
-Un subiect despre care mi-a fost greu sa scriu,a fost violul lui Iris,continui,iar ele incuviinteaza înțelegătoare din cap,in vreme ce ochii lor se întristează. Al doilea a fost iadul lui Dima si cel a lui Max ce toată lumea l-a descoperit în volumul,Ultima suflare. Capitolele lui Max din trecut și cele ale ale lui Dima ce tanjea dupa raiul lui,iar in căutarea paradisului se pierdea si mai mult in intuneric,au fost chinuitoare pentru mine. Apoi mi-a fost greu sa scriu despre Tar si despre faptul ca el știa ca o sa dispară,dar cu toate astea avea grija de familia lui si mereu cauta sa fie in preajma lor cât mai mult cu putință. Tăria lui Tar de a lasa lucrurile in ordine mi-a fost greu sa o scriu,apoi Iadul lui Nem si chinul lui Erebus,zic si cad putin pe ganduri.
Mintea imi fuge la celelalte volume de cand ei erau muritori si pentru cateva clipe ma transport în timp.
-Mi-a fost greu sa scriu despre pierderea de sarcina a lui Eris,continui cu glas spart si o simt pe Laura cum tresare langa mine,fiindca atat eu,cât și ea,am pierdut cate o sarcina,iar acest subiect încă e foarte delicat pentru amândouă,deși au trecut atatia ani de la acel moment dureros,golul o sa rămână inauntrul nostru pana la sfârșit.
„Chiar dacă viata ne-a oferit după aceeea cate un cadou,fiindca ea are o minune de fetita,iar eu un terorist pe care il ador si il iubesc ca pe ochii mei din cap,povestea de coșmar a lui Eris,știu ca ne afectează pe amândouă ori de cate ori am reciti cartea."
-Mi-a mai fost greu sa scriu despre partea a doua din Max si Lex. Despre chinul lor. Despre faptul ca micutul titan era închis,apoi despre Max ce isi pierduse memoria,iar tot greul căzuse pe umerii lui Lex. Iar ultimul subiect despre care imi este enorm,dar enorm de greu sa scriu,este Nirvana. De cateva ori am apelat la Laura ca sa o pot înțelege,fiindca imi e foarte greu sa intru in pielea ei. Dupa cum știți,Laura a trecut printr-un Iad asemănător cu al Nirvanei,iar mintea mea se făcea praf de fiecare data cand scriam capitolele din trecutul ei. Asa ca,ii ceream ajutorul fiindca nu înțelegeam de ce Nirvana nu e capabila sa puna piciorul în prag. De la Laura am aflat ca frica e atat de mare încât nu ai curajul sa te smulgi dintr-un mediu toxic. Fiindca individul cu care imparti patul e foarte manipulator sau șantajist,iar de cele mai multe ori se ajunge la amenințări,batai si la promisiunea ca te face pachet și te trimite lu' maica-ta.
Acum ochii tuturor celor aflați la masa se umezesc si oftez.
„Din păcate asta e lumea in care trăim. Nu poate exista doar bine,cum nu poate exista doar rau. Binele si raul sunt fete a aceleiași monede. E de nedescris sa treci printr-un asemenea calvar,dar ma bucur ca Laura acum e bine și a găsit curajul pana la urma de a pune capăt iadului cu orice risc."
-Acum...ca sa schimbam putin registrul,zice Laura dupa ce isi drege de cateva ori glasul. Stiu că în pielea personajului Max intri cel mai bine și asta se vede atunci când scrii capitole din partea lui. Spune-mi,inafara de intunecat,in pielea carui personaj te mai simti bine si il simți aproape de tine?
Cand ii aud întrebarea imediat zambesc larg,fiindca cel mai ușor imi e sa intru in pielea lui Dima,apoi a lui Tar.
Ma uit în ochii ei si amandoua răspundem in acelasi timp.
-Dima!ridica nebuna vocea,in vreme ce numele lui se desprinde cu o anumita incarcatura de pe buzele mele,iar Laura imediat bufneste in ras si o urmez la o secunda distanta,fiindca știe prea bine in pielea cui pot sa o fac si cred ca se si simte prin ceea ce transmit cand scriu din perspectiva personajelor respective.
-Si daca tot ne-am întors la personaje,zice Adriana. Transmiți de multe ori stările tale prin scris?
-Da,raspund promt. Atunci cand cititorii rad sau plang,înseamnă ca am scris 100% cu tot sufletul din mine. Dar in majoritatea cazurilor,pot sa o fac mai mereu cand scriu din perspectiva lui Max,a lui Lex,a lui Dima sau Styx ori a lui Tar sau a lui Nem. Cărțile lor consider eu ca sunt cele mai profunde in materie de trairi. Cum la Seth si la Sin transmit nebunia din capul meu in esenta ei pura. Sau la Minos cu Thavma,zbuciumul ce intr-o anumita perioada a existat în mine. Cand transmit si într-adevăr se simte,este atunci cand ma contopesc unul la unul cu personajele. Iar lucrul asta înseamnă ca ele au fost create după anumite persoane din viata mea pe care le cunosc foarte bine și care mi-au povestit sau au trăit anumite intamplari ce sunt relatate si in carti. Cum a fost in cazul lui Cleo de exemplu. Nu stiu cum mai este acum în tara,dar cand eu eram copila sau adolescenta,violenta în familie era ceva normal. Dacă lucrul asta se poate numi vreodată normal...mormai. Nu are cum sa fie ceva firesc,dar pe atunci asa funcționau lucrurile. Era o nimica toată sa o iei peste ochi. Bătaia e rupta din rai,zicea o vorba din popor,iar majoritatea se ghidau după ea.
-Dar o alta vorba zice si de fapt e o porunca nu o vorba...faptul ca nu trebuie sa faci rau aproapelui tău,intervine Cosmina si incuviintez din cap.
-Da,ofteaza Mihai. Ai dreptate. Inainte chiar asa era,continua si inspir adanc in vreme ce il privesc,fiindca știu unde zboară gândul lui in clipa asta.
„Se gandeste la soția lui ce în copilărie a trecut prin episoadele de iad ale lui Cleo. El știe cu cata iubire si dragoste se poate vindeca un astfel de suflet de ranile trecutului. De aceea pentru cei ce nu înțeleg de ce Ares e cum este și de ce o iubește atat de mult pe Cleo si de ce face foarte mult sex cu ea. E pentru ca prin ceea ce face,zice si arata,Ares ii da încredere lui Cleo in ea. Ii ridica stima de sine. O apreciază. O invata sa se iubeasca. Iar Mihai știu ca e de-acord cu ceea ce zic si poate sa confirme lucrul asta. Fiindca el si cu soția lui au făcut mult sex la viata lor. Ea chiar isi dorea 9 copii. Deci...sa ne înțelegem despre ce vorbim aici. Mihai a reușit sa o croiasca după el pe soția lui,asa cum Ares a modelat-o pe Cleo după felul sau."
Il vad cum schiteaza un zâmbet cand imi simte privirea pe chipul lui,dupa bea o gura de vin,apoi imi pune o întrebare.
-Cat de multe ai ierta intr-o relație? Sau mai bine zis unde e granita in care sa pui stop?
-As pune stop atunci cand iubirea se stinge. In rest ce sa iert? Eu cu al meu vorbim despre orice,iar dacă unul dintre noi are o problema cautam sa o rezolvam. Nu am lasa sa se stingă flacara. Chiar daca am ajunge in momentele în care abia mai mocnește,am intretine scânteie alea pana cand focul s-ar aprinde din nou. Dar peste ce nu as trece este abuzul,atat fizic cât și mental. N-as sta sub nici o forma intr-o relație toxica si n-as accepta nici un comportament distructiv. As pune capăt chinului inca de dinainte sa înceapă.
Da aprobator din cap în timp ce își plimba privirea pe chipul meu si imi dau seama ca se gândește la următoarea intrebare.
-E adevărat ca o femeie iarta mai ușor,dar o data ce ajunge la saturație,nu mai iarta niciodata?
Cad putin pe ganduri.
„Hmmm...interesanta intrebare."
-Cred ca iertarea e un cadou ce ni-l facem noua înșine ca si indivizi,raspund imediat ce imi pun gândurile in ordine. Nu contează ca e vorba de bărbat sau femeie. Cred ca iertarea ne ajuta sa punem capul pe perna ca sa dormim liniștiti. Cred ca fiecare om inainte sa se culce trebuie sa se ierte pe el pentru tot ce a făcut cu sau fără voia lui pe parcursul zile respective si cred ca o femeie o data ce i s-a umplut paharul pleacă si dusa este. Eu una asa sunt pentru ca tata are o vorba si mi-a zis-o de cand eram mica,iar eu m-am ghidat după ea si inca continui sa o fac. Imi zicea ca indiferent de tipul relatiei dintre doi oameni acolo unde scuipi o data sa nu mai lingi. Deci da...eu dacă scuip undeva,n-am sa mai ling nici dacă se crapa pământul sub mine si nici dacă imi cade cerul în cap. Cand i-au o decizie,nu ma mai întorc niciodata la ea. E luata si la revedere. Imi asum totul. Chiar dacă mai târziu intr-o oare care masura mi-ar părea rău,ma gândesc ca atunci cand am luat acea hotărâre mi-a făcut bine. Stiu ca oamenii se pot schimba si da,au dreptul la o noua sansa,dar in viziunea mea dacă nu am văzut curajul sa se schimbare cand am fost lângă el sau ea,n-am sa mai acord niciodata o șansă,indiferent daca peste ani acea persoana chiar ajunge la performanta de a se schimba. Trec peste. Ce a fost,a fost. Dar trecutul rămâne în trecut.
-Of inger...cat ador sinceritatea ta,zice si zambesc in coltul gurii.
-Mai am și eu o întrebare,zice Adriana. Poți sa-mi spui care e cea mai mare frica a ta?
Un fior rece imi strabate imediat sirea spinării cand ii aud întrebarea. Gândul imi fuge la teroristul meu si ma cutremur usor pe scaun.
-Cea mai mare frica a mea e sa nu părăsesc pământul mai repede de vreme,fiindca lucrul asta ar însemna să nu fiu cat mai mult timp langa,teroristul meu. Iar următoarea frica e sa nu pateasca el ceva si sa sa-l pot ajuta. Pentru ca tu ca adult poți sa înduri orice,dar cand vine vorba de copilul tău esti ca si mort. Nu exista spaima mai mare pentru părinți ca cea in care sa nu-ti știi copilul bine.
Laura ma prinde de mana si incepe sa ma mangaie cand eu incep sa-mi frec degetele in poala.
-Ai dreptate. Cred ca asta e frica oricarui parinte sau a unei mame,zice cu voce incarcata si parul se ridica pe mine.
„Da...nu exista pe pământ frici mai mare decât sa dispari si sa-ti lași micutul singur sau sa nu îl poți ajuta."
Dupa ce ma liniștesc,iar conversația intra din nou pe un fagas normal,beau o gura de vin și o privesc pe Laura.
-Am o alta întrebare pentru tine ce sigur o sa te facă sa razi,imi zice sigura pe ea. Cand o să vină războiul??? Că îmi este dor de Ares „cai verzi pe pereți" și „le dam lingurița daca vor sa mănânce in continuare rahat"???
Imi dau capul pe spate si bufnesc in ras cand aud ce zice.
"Adevarul este ca cele doua fraze sunt eticheta lui Ares,Zeul Războiului. Aroganta lui studiata si faptul ca urăște prostia,l-au făcut pe Zeu sa scoată niște perle pe gura ce l-au consacrat. Sarcasmul lui si inteligenta de care da dovada,plus faptul ca e transant de corect,chiar daca modul lui de a se impune e unul sângeros,l-au făcut pe Ares sa intre atat la inima mea,cat si a Laurei."
-Pai...zic dupa ce ma liniștesc. Imediat ce se încheie cartea lui Zagreus,vine războiul peste noi. Apare Zeul sângeros si o sa faca prăpăd. O sa facem cunostinta cu masinaria de război a Olimpienilor.
-Ahhhh!!! Abia aștept!!!exclama incantata,dupa isi tinteste ochii verzi in ai mei si continua. Mai am o intrebare. De ce ne plac personajele întunecate??
Ne privim lung imediat ce isi termina vorba si chicotim precum doua dracoaice.
"Pai cum sa nu ne placa? Intunericul din care fac parte personajele mele masculine,e unul picant si a naibii de savuros. Fiecare personaj in parte are felul lui de a inclina balanta in partea intunecata. E un intuneric in care chiar vrei sa te pierzi. Vrei sa arzi in el si sa-l simți pe sub piele."
-Pai,cred ca e simplu,raspund cu o sclipire de amuzament in privire. In Rai cu siguranță e prea plictiseala,iar noi nu suntem măicuțe. Noua ne place sa păcătuim.
-Buna ultima parte!spune râzând. Noua chiar ne place sa păcătuim,iar dacă e sa ajungem in infern din cauza faptului ca ne-a plăcut pacatul intr-un mod pervers,cred ca Hades ne așteaptă cu bratele deschise ca sa ne azvarle in cazanele cu smoala.
-Nu doar pe voi,intervine Mihai si mustaceste intr-un mod dracesc.
Toate chicotim cand il auzim.
-Dar totuși...zice Laura meditativ. Sexul e lăsat de la Dumnezeu...deci...in esenta el nu e un păcat. Acum ca fiecare il practica intr-un mod diferit,ce sa facem?intreaba ridicand nevinovata din umeri. Gusturile nu se discuta dom'le,continua si incepem sa radem cand pune accent pe ultimul cuvânt. Fiecare face sex asa cum ii place. Faptul ca noi suntem de partea intunecata a baricadei asta e partea a doua. Dar sexul nu e un păcat,zice si ridica paharul cu vin.
Intind mana după al meu si il prind intre degete,apoi toti ciocnim,chiar daca printre ele se amesteca și sticle cu suc sau o cana de cafea.
„Aici Laura are dreptate în tot ce spune. Daca lumea nu facea sex,nu ne mai înmulțeam. Nu mai ajungeam la 8 miliarde de oameni pe pământ."
-Mai aveți întrebări?spun si imi trec usor privirea de pe o fata pe alta. Fiindca am eu doua pentru voi?
-Gata cu întrebările noastre,zice Mihai cand toate dau negativ din cap.
-Ce vrei sa stii pacatoaso?ma întreabă Laura si surad.
-Vreau sa știu care sunt personajele favorite si ce va place cel mai mult la seria Chronis?
Prima care raspunde este Raluca.
-Mie imi plac toate personajele tale. Toate sunt preferatele mele,zice zambind. Iar ceea ce imi place cel mai mult la seria ta,e iubirea,aprecierea si afecțiunea personajelor. Curajul si puterea lor. Si imi place foarte mult ca nu exista batjocura in cartile tale. Faptul ca personajele sunt corecte și integre. Apreciez modul în care sunt construite,frumusețea lor interioara și interesul fata de familie. Apreciez tot ceea ce ii face oameni,dar din păcate noi am uitat sa mai fim.
-Dar putem fi dacă alegem sa ne înconjuram de persoanele potrivite,spune oftând.
-Asa este...dar circumstanțele si viata,din păcate pe mulți i-a transformat în hiene.
-Adevarat,murmur incet,apoi continui. Dar ma bucur ca mesajul ce am vrut sa-l transmit a ajuns la tine. Eu consider ca frumosul din interiorul nostru se reflecta înafara noastră si in ceea ce ne înconjoară,spun si un zâmbet cald ii curbeaza buzele.
„Eu mereu zic ca oamenii se atrag pentru ca functionam pe baza de energie. Și chiar daca pe drum întâlnim si frecvențe mai joase,trebuie sa mergem mai departe. La un moment dat o sa găsim inevitabil si oameni ce rezonează pe aceeași unda cu noi."
-Personajele mele sunt Max si Thavma,zice Laura,apoi inspira adanc pentru a continua. Cât despre seria Chronis...pfff...ar fi multe de spus,dar am sa spun cât mai pe scurt posibil. In primul rand îmi place iubirea lor nu doar cea pentru jumatati. Imi place iubirea lor pentru familie. Faptul ca se iubesc asa cum sunt. Ca se accepta intre ei si ca nu se judecă. In al doilea rand îmi place ca nu îi interesează ce gândește lumea despre ei. Apoi imi place ca lupta sa le fie bine si trec peste fiecare obstacol împreună. Dar ca să rezum totul la o fraza,legatura dintre ei imi place cel mai mult si înțelegerea de care dau dovada,incheie cu un zâmbet cald pe buze.
-Eu am mai mulți favoriți,zice Adriana.
Se face mai comoda in scaun dupa ce isi i-a sticla de suc in mana si incepe sa vorbească.
-Max cred ca e favoritul tuturor,iar mie îmi place cel mai mult la el faptul ca are ochii negrii,cum de altfel ador ochii verzi a lui Lex. Pentru ca fără ea nu se poate,nu?intreaba chicotind si surad. Si eu la fel ca Max ii ador ochii îngerașului. Apoi imi place nebunia lui,Seth si cumințenia Herei. Intr-un fel chiar ii seman ei,dar sa știi ca și eu am nebunia mea cand sunt cu familia și prietenii.
„Pai cred ca toata lumea are o doza de nebunie. De aia romanul e cel mai bun în a face haz de necaz."
-Imi mai place si Tartarus ca se poate teleporta in orice timp. Atat in trecut cat si in viitor. Imi place Apollo ca poate sa vada persoanele lui dragi prin intermediul soarelui oriunde ar fi ele pe pământ. O ador si pe Nyx si sa nu uitam de Hades Chronis. Nu știu exact ce imi place la personajul lui,pentru ca imi place cam tot la el,continua,iar de data asta chicotesc eu. Il ador pe Chaos si pe Sirius. Imi place relația lor si tot ce tine de ei,zice si jos de cateva ori din sprancene,pentru ca si mie imi place Chaos impreuna cu Sirius.
Cu toate ca el a fost un personaj neinteles de majoritatea la inceput.
-Cat despre cărțile tale,cel mai mult imi place drama si ca sunt genul fantasy. Poate multor cititori nu le convine ca durează mult pana cand ajung sa se înțeleagă unele personaje,dar mie asta imi place. Fiindca ma prinde mai mult cartea si nu ma plictisesc. Ador personajele ce au mister in jurul lor. Si ce mai ador la tine este faptul ca de când au intrat zeii in poveste,încerci de la un volum la altul sa adaugi subiecte noi care pe mine una ma fac sa vreau sa citesc și mai mult. Sa descopăr mai mult,iar lucrul asta ma tine mereu conectata cu povestea.
-Stiu,raspund surâzând. Cand ma gândesc la tine,ma gândesc la faptul ca mereu esti curioasa sa descoperi ce urmează sa se întâmple. Pui mereu întrebări,iti dai cu presupusul,ba la un moment dat chiar ai ghicit numele lui Nyx inainte sa apara in poveste. Doar faptul ca indiciul a fost ca gemenii o sa poarte numele unor zei a infernului,ai ghicit-o pe Nyx,zic si lasa cateva hohote mici de ras sa i se desprinda de pe buze.
Ma ridic de pe scaun si dau roata masa,iar ea pune sticla pe suprafața lemnoasa si se ridica la randul său ca sa o pot îmbrățișa.
-Stii ca te ador,nu?intreb,iar ochii ei căprui devin înflăcărați.
-Si eu te ador,raspunde si o pup zgomotos pe obraz,apoi fiecare ne reluam locul.
-Eu inger ce sa zic?intreaba Mihai retoric. Stii foarte bine ca iubesc povestea îngerașului si al demonului. Deci...preferații mei sunt Max si Lex,replica cu un rânjet subtil pe buze. Iar ceea ce iubesc cel mai mult la cărțile tale,este faptul ca te simt pe tine in ele. Simt tot ce ești tu,fiindca transmiți cu sufletul,iar lucrul asta atinge la randul lui,alt suflet. Cum este în cazul meu. Dar asta si pentru ca te cunosc,insa...daca ar fi sa vorbesc din perspectiva unui simplu cititor,sa stii ca iubesc deschiderea ta și abordarea naturala in ceea ce privește sexul. Dar ca să o zic pe aia dreapta si sa nu ma mai invart in jurul cozii,imi plac scenele de sex,arunca „bomba" si râsetele se stârnesc imediat la masa noastră.
-Eu am zis ca e top cand vine vorba de descrierea scenelor de sex!zice Laura cand ne liniștim.
Imi face cu ochiul,iar eu imi tugui buzele si mimez un pupic,dupa intorc capul spre Ella.
-Care sunt personajele tale preferate?o intreb si ridica din umeri.
-Nu pot alege între ele,dar pot sa iti spun ca Thavma si Minos mi-au plăcut foarte mult,pentru ca,deși nu erau jumatati de suflet,iubirea lor tot a triumfat. Cat despre ceea ce imi place la seria Chronis,este iubirea si devotamentul lor. Faptul ca rămân uniti si puternici indiferent de greutățile ce le ies în cale.
„Asa este...iar pentru mine lucrul asta contează mult in viata reala. Familia trebuie sa fie stâlp. Pentru ca bunica mea avea o vorba si suna în felul urmator: indiferent de cum sunt copii mei,eu niciodată n-am sa-i pun la zid. Nu ma intereseaz de ce spune lumea sau vecinii de bloc. Pentru mine,copii sunt ca și maioul de pe mine,iar vecinii si apropiații sunt sacoul sau paltonul. Acestea fiind zise...care e mai aproape de pielea mea? Maioul,sacoul ori paltonul? Deci da...si eu ma ghidez dupa vorbele ei. Intotdeauna am sa aleg maioul. Chiar daca la un moment dat o sa se rupă pentru ca inevitabil sa nu o faca,eu nu am sa-l arunc. Am sa îl cos si am sa-l port o viata pe mine."
Intorc privirea pe Cosmina dupa ce ies din gandurile mele si ii pun cele doua întrebări.
Ofteaza cu zâmbetul pe buze inainte sa răspundă.
-E greu sa aleg un favorit. Pentru ca imi plac toti,dar dacă ar fi sa fac un top...atunci,Max si Lex ar fi pe primul loc. Apoi Dima si Styx. Seth si Sandra. Apollo si Nyx. Tartarus si Nemesis. Iar ceea ce imi place cel mai mult la seria Chronis,este faptul ca descrii poveștile cu atâta dragoste si imi place pasiunea si nebunia lor. Atat de mult le ador poveștile incat imi doresc sa trăiesc si eu in pielea lor. Imi place faptul ca imperfectul la ei,devine perfect.
„Exact. Pentru ca nimeni nu e perfect pe lumea asta,dar când iubești un om,ajungi sa il vezi perfect chiar daca fiecare mai avem propriile noastre derapaje. Important este sa încercăm sa le revizium pe cat posibil in fiecare zi si sa tindem spre perfecțiune,chiar daca știm ca nu o s-o putem atingem niciodata."

*************************************

Încă o precizare. Nu aruncați cu pietre dupa ce aflați varsta lui MarisLarren. Cand i-am spus despre faptul ca ceea ce scriu e interzis sub 18 ani asa cum e clasificata fiecare carte in parte,mi-a zis ca părinții ei știu ceea ce citește,iar ea imi citește cartile pentru ca ii place sa învețe din orice întâmplare atat din povești cat si din viata de zi cu zi a oamenilor.