Foc pe suflet 🔞 Vol 14

Capitolul 11

Zagreus:

Ma ridic de pe scaun dupa ce ea iese din birou si ma apropii de ferestrele fumurii ce dau spre club.
O vad cum coboara glont scările si merge spre dansatoarele ce stau toate adunate pe scena mare.
Imi inclestez maxilarul si clatin de cateva ori nervos din cap.
-Ce naiba ascunzi?marai in timp ce o privesc si incerc sa găsesc un răspuns logic la întrebarea mea.
„E clar ca se ascunde si mi-ar fi atat de simplu sa aflu despre ce e vorba...as putea atat de usor sa intru in mintea ei sa vad ce se întâmplă cu ea,dar nu vreau sa o fac. Vreau sa ajungă sa aibă încredere în mine si sa-mi spună singura ce o apasa,pentru ca e clar ca lumina zilei ca a trecut prin ceva ce a marcat-o. Si ma doare...durerea ce am simtit-o inauntrul ei,ma doare pe mine. E franta si disperata.”
In timp ce gândurile rulează în mintea mea,o privesc cum urca pe scena si paseste spre o bara,iar cand jocul de lumini se pornește si in club incep primele acorduri senzuale a unei melodii de striptease,oamenii dau navala inauntru si se îndreaptă spre canapelele din piele.
Ochii mi se maresc de surprindere cand incepe sa danseze din cauza mișcărilor ei ce sunt absolut hipnotice cu toate ca poarta un costum hidos pe ea,la fel ca restul dansatoarelor de altfel. Dar se misca atat de lasciv si isi unduieste soldurile atat de senzual,incat respirația mi se taie. Ii urmăresc ca vrajit fiecare curbura a trupului si am impresia ca ma seduce cu fiecare miscare pe care o executa desi nu dansează expres pentru mine. Inghit in sec cand face o rotire din bazin,apoi se prinde strans cu mainile de bara și se invarte cu o senzualitate ieșită din comun.
-Futu-i!injur cand reusesc sa imi iau ochii de pe ea ca sa privesc barbatii din club ce efectiv o sorb din priviri.
Incep sa marai ca un monstru fiindca toti o mănâncă cu ochii lor pofticioși,deși,si restul fetelor dansează,dar toată suflarea din club o priveste doar pe ea. Pe blonda ce e a mea.
-Ce dracu e de făcut in situația asta??? Sa omor pe toată lumea??? Sa cobor dupa ea si sa o iau pe sus de pe scena???
Imi scutur capul pentru ca realizez imediat faptul ca nici una dintre variante nu este buna și inspir adanc.
„N-am cum sa ii omor,pentru ca asta e meseria ei. E dansatoare. Cum nu imi permit sa o iau pe sus de pe scena pentru ca habar nu are ce ne leagă. Am sa o bag mai tare in sperieți dacă fac lucrul asta si nu imi doresc sa-i fie frica de mine.”
-Zagre...trebuie sa găsești repede o soluție,altfel ai sa ajungi la balamuc...soptesc si imi mut ochii automat pe ea.
Încă continua sa se miște precum o cobra si sa hipnotizeze pe toată lumea ce o privește,iar in mine incepe sa arda gelozia mai rau decât focurile din Infern.
Marai ca un turbat si ma intorc pe calcaie intr-o miscare,apoi din cativa pasi mari ajung langa usa. O deschid cu forta si cobor scările nervos din cale afara.
„Am zis ca nu o iau pe sus fiindca am sa o sperii? Ei bine...tocmai m-am răzgândit fir-ar sa fie! Pentru ca sunt a naibii de gelos pe toti cei ce o privesc. Le-as scoate ochii unul câte unul,dar in loc de asta,prefer sa indepartez ispita din calea lor.”
-Zagre...spune Boris cand trec val vârtej pe langa el.
Nu il bag in seama si sar pe scena mare. O vad cum casca ochii in timp ce ma apropii de ea si icneste cand o prind de mijloc și o urc pe umarul meu.
-Ce faci??intreaba si inca un mârâit imi iese printre buze.
Cobor de pe scena fără sa-i raspund si surprind incruntatura lui Boris dintre sprancene.
-Ai înnebunit?ma întreabă blonda in timp ce traversez clubul si ma indrept spre scările ce dau spre holul unde se afla camerele dansatoarelor.
„Eu dacă am innebunit? La mine nebunia e moștenire de familie,dar la ea? Ea ce scuza are cand vine vorba de nebunie? Pentru ca oricum nu poate sa spuna ca e normala.”
-Care îți e camera?intreb cand ajung pe hol.
-Esti nebun? Ce vrei sa faci?
-Raspunde fir-ar sa fie la intrebare!marai ca turbatul.
Se crispeaza cand ma aude si ma opresc in loc. Ma forțez sa ma calmez si o dau incet jos de pe umar. Ma priveste cu niște ochi cat cepele si inghite cu dificultate.
-Nu am sa-ti fac nici un rau,spun incet si,deși degetele ma furnica,imi infranez dorinta de a o atinge ca sa o linistesc.
-Atunci ce vrei de la mine?intreaba temătoare.
-Sa te înțeleg.
-De ce?se mira si inspir adânc.
-Vrei te rog sa vorbim in camera ta și nu pe nenorocitul asta de hol?
-Vrei sa mi-o tragi si nu știi cum sa faci mai repede posibil lucrul asta?
Raman perplex cand o aud.
„Te tras am sa ti-o trag oricum psychi mou. Mai devreme sau mai târziu la mine in brate ai sa sfârșești.”
-Ce de ai presupune asta?intreb cu o sprânceană ridicată.
Pufneste.
-Suntem intr-un club. Unul pe care tu îl detii,iar eu sunt stripteuza în el. Nu e logic?
-Absolut deloc,raspund si un harait imi ridica usor un colt al gurii.
Ochii din nou i se maresc si imi trec degetele încet prin par.
-Am sa înnebunesc cu tine...oftez si imi dau capul pe spate,apoi privesc intr-un punct fix din tavan si incerc sa inspir cat mai adanc posibil,încercând sa imi recapat echilibrul.
-Fir-ar...murmura si imi îndrept capul.
O vad cum se zgâiește la mine incercand sa se hotărască care ii e următoarea miscare si gem frustrat in sinea mea pentru ca stau fata in fata cu psychi mou si la dracu,abia putem sa purtam o conversație,ce sa ma mai gândesc eu la atingeri si altele,cand imi dau seama că trecutul ei ii atarna greu de umeri?
-Hai sa mergem,spune intr-un final si se întoarce pe calcaie.
O urmez,iar dupa ce trecem de cateva uși,o deschide pe cea de la camera ei si se opreste in loc,apoi imi face loc sa trec pe langa ea.
-Intra,o indemn pe un ton calm.
Fără sa scoată un cuvânt,paseste in fata mea,iar dupa ce inchid usa in urma noastra,ma invita sa iau loc pe unul dintre cele doua fotolii tapitate din dreptul ferestrelor inalte.
-Nu am cu ce sa te servesc,spune,iar ochii ei albastrii incep sa ma studieze.
-Vreau doar sa vorbim,zic si incuviinteaza usor din cap.
-Bine. Despre ce anume?
„Face pe proasta? Cum despre ce anume? Despre ea,fir-ar sa fie! E un mister apariția ei in clubul meu. Cum de altfel e si identitatea ei.”
-Hai sa începem cu începutul,propun si se încordează vizibil. Cum te cheamă?pun întrebarea ce ma râcâie pe creier.
-Nirvana.
-Am înțeles. Dar vreau sa iti știu numele complet.
Inghite in sec.
-Nu pot sa ti-l spun.
Oftez cand o aud.
-Bine...atunci spune-mi cum de ai ajuns în clubul meu.
Buzele i se strang imediat intr-o mina gânditoare si nu stiu ce am sa-i fac dacă o sa ma minta din nou.
-Cu ajutorul lui Boris,imi tranteste un răspuns evident si inspir adânc fiindca modul ei de a se eschiva incepe sa ma innebuneasca de cap.
-Dezvolta,ii cer si incepe sa-si muste tensionata buza de jos.
-Te rog...nu vreau sa vorbesc despre asta,implora cu voce mica.
O privesc in timp ce chipul ii e traversat de mai multe trairi si vad spaima,îngrijorarea,frica,pe alocuri chiar si groaza,iar amalgamul de emotii ce se stârnește în pieptul ei,involbureaza imediat sangele in mine.
-De ce nu vrei sa vorbești despre trecut?intreb incet,iar ochii ii devin deodata sticlosi.
Din instinct ma ridic in picioare si o trag in bratele mele. Se cutremură la pieptul meu si imi bag nasul în parul ei,apoi ii inspir parfumul de iasomie si incerc sa ma liniștesc.
Isi înfășoară bratele in jurul taliei mele si incepe sa planga. Se rupe sufletul in mine cand ii aud suspinele si o lipesc mai tare de pieptul meu.
-Iarta-ma...soptesc si incep sa ii absorb toata frica ce ii curge prin vene.
Inspira brusc,apoi ridica ochii in ai mei. Albastru încă ii e încețoșat si ii sterg usor lacrimile.
-Cand ai sa fii pregatita sa stii ca am sa fiu lângă tine si am sa te ascult. Vreau sa te ajut,Nirvana.
-De ce?vrea sa stie si zambesc in coltul gurii. Te-ai gândit ca iti fac un favor dacă nu știi nimic despre mine?
-Mi-ai face un favor dacă as știi totul despre tine,soptesc si ii mangai incet un obraz in timp ce ochii mei sapa adanc in a ei.
O vad cum se pierde în culorile mele diferite in timp ce o privesc cu drag și un colt al gurii i se ridica involuntar intr-un mic zambet.
„Indiferent de ce ai pățit si cat de tare te-ai frant,am sa fac cumva si am sa te lipesc la loc,iar celor ce ti-au pus gând rau,am sa-i spulber fără doar și poate de pe fata pământului.”
 
 *****

Zagreus:

Nirvana: