Foc pe suflet 🔞 Vol 14

Capitolul 26

Nirvana:

In momentul in care deschid usa de la dormitor,inima mi se opreste in piept cand vad o carare de lumânări ce pleacă din prag si duce spre scari. Lacrimile imi înțeapă imediat ochii cand realizez ca suporturile in care stau lumânările sunt niște nuferi albi și pasesc incet cand inima imi urca in gat si incepe sa bata cu viteza.
-O doamne!exclam cand ajung in capul scărilor si vad cât de frumos e aranjat livingul.
Sunt lumânări peste tot si baloane ce luminează încăperea intunecata fiindca toate draperiile sunt trase. Totul sclipește,iar de emotii imi duc ambele palme la gura si las lacrimile de fericire sa-mi curga pe obraji.
Prin ceata ce o am pe ochi il vad pe Zagreus cum se apropie de mine,imbracat doar in perechea de blugi ce o avea si mai devreme pe el,iar dupa ce urca scările,se opreste in fata mea si imi înconjoară talia cu bratele. Il imbratisez la randul meu si imi bag capul in scobitura gatului sau,în vreme ce continui sa privesc decorul care drept sa va spun mi se pare desprins din povesti.
-Nu plange,psychi mou...imi cere soptit.
-Sa nu plang?intreb mirata cu o voce inecata. Zagre...e...doamne...nu am cuvinte...
Chicoteste.
-Esti atat de perfect,continui si rade usor in urechea mea.
-Mda...sunt a dracului de perfect,spune amuzat si ma retrag putin cat sa-i intalnesc privirea.
Imi sterge lacrimile usor de pe obraji,iar de emoție imi prind buza de jos intre dinti.
-Chiar esti perfect,zic si isi da teatral ochii peste cap.
-Asta ii spui si eu,o aud pe Styx cum surade. Atat el cat si tat-su sunt perfecti. De obicei barbatii din familia Dima sunt perfecti.
-Adica aia din familia Chronis nu sunt sau cum vine treaba?intreaba Zagreus,iar Styx pufneste.
-O fi,dar pe noi ne caracterizeaza nebunia,nu perfecțiunea Zagreus.
Zambesc cand o aud.
-Mda...spune zeul amuzat. Aia din familia Chronis chiar sunt nebuni psychi mou si ai sa ii cunoști imediat,dar prima data trebuie sa iti vezi surpriza.
-Alta?intreb cu ochi mari.
-Pai ce crezi?intreaba razand.
-Pai nu asta e surpriza?intreb si fac semn din cap spre livingul ce arata de vis.
-Bine-nteles ca nu,agapi mou,raspunde si ma salta in brate.
Coboara scările in timp ce imi infasor bratele in jurul gatului sau,iar cand ajunge langa canapea,ma lasa jos.
-Buna,il salut pe tatal lui si imi face cu ochiul.
Rosesc,iar el chicoteste,apoi intoarce capul spre bucataria ce e open space si ii urmăresc privirea. O vad pe Styx cum vine cu un tort rotund și micut,iar pe el tronează un nufar alb.
-Cand ma gândesc la,Nirvana,ma gândesc la ce e mai frumos. Cred ca nufarul alb te reprezinta,de aia a si făcut Zagre toate suporturile pentru lumânări in aceeași forma,imi zice bruneta cu un zâmbet larg pe buze.
Pune tortul pe masa,iar Zagreus face o lumânare cu cifra 29 sa apară pe el,dupa focul iese din degetul lui arătător si o aprinde.
-La mulți ani,Nirvana!imi urează la unison si din nou imi dau lacrimile si-mi incetoseaza privirea.
Incerc sa respir cat mai normal posibil cand am impresia ca ma sufoc,dar nu reușesc.
-Agapi mou...sopteste Zagreus si ma trage in bratele lui.
Incepe sa ma mangaie,iar focul lui il simt cum incepe sa-mi cutreiere trupul. Ma relaxez vizibil la pieptul sau si ridic privirea,apoi ma intind si il sarut pe buze.
-Multumesc,soptesc,dupa intorc capul si ii privesc parinti. Mulțumesc si vouă. E cea mai minunata zi de naștere din viata mea,continui in timp ce ei doi se strang in brate si ne privesc cu o fericire ce le e vizibila în ochi.
-Pune-ti o dorinta,ma îndeamnă Styx.
Imi cobor privirea pe tortul de pe masuta din sticla și buza de jos incepe sa-mi tremure.
-Imi doresc sa nu distrug prezentul in care trăiesc acum,soptesc cu emoție în glas si ma aplec sa suflu in lumânare.
-Psychi mou,zice incet si revin cu privirea asupra chipului sau. Ai încredere în mine si in sentimentele mele. Nimic din ce ti s-a întâmplat nu o sa distrugă ceea ce avem noi,zwi mou. Te iubesc atat de mult Nirvana...continua si bufnesc in hohote de plans.
Imi prinde obrajii in palme si ma priveste adanc in ochi.
-Trebuie sa știi ca nu trecutul tău e cel ce sta intre noi,psychi mou. Ci faptul ca nu te eliberezi de el,spune,dar nu la modul de a-mi scoate ochii. Eu sunt prezentul tău Nirvana si viitorul. Trecutul e acolo unde ii este locul. Dar atat timp cât nu ma lași sa te ajut întrutotul,n-avem cum sa ne bucuram la maxim de prezent,înțelegi?intreaba cu glas bland si incuviintez din cap.
-Ma conving in fiecare dimineață ca asta e cale pe care trebuie sa merg,ingaim printre suspine. Incontinuu imi caut curajul de a ma deschide în fata ta pentru ca nu vreau sa te scap printre degete,Zagreus. Chiar daca nu te cunosc decât de cateva zile,ești cel mai bun și minunat lucru ce mi s-a întâmplat vreodată.
-Nu mai fugi de trecut si toate o sa se rezolve de la sine,psychi mou. Trebuie sa iti înfrunți trecutul. Nu mai ai 16 sau 18 ani. Nu mai ai nici 20. Nu mai ești un copil. Esti o femeie pe picioarele tale. Inteleg ca ești speriata,fiindca ai trecut printr-o perioada neagra,dar tu in momentul de fata nu te mai afli acolo. Esti aici si ma ai pe mine. Ai un zeu langa tine. De ce iti mai este frica? Cand eu pot sa fac orice pentru tine dacă imi spui cap coada întreaga poveste.
Inghit zgomotos si il privesc printre lacrimi,iar el ofteaza.
-Uite...am sa te duc la nebuni acasă. Si sper sa iti schimbi percepția despre viata. Despre limite si despre tiparele societății. In familia mea chiar se petrece o reala nebunie,dar e atat de frumoasa,sopteste cu zambetul pe buze și imi sterge inca un rand de lacrimi de pe obraji. Am sa iti fac cunostinta cu o alta fata a nebuniei. Una ce stiu ca o sa te lase masca. Iar după ce ai sa ii cunoști si ai sa le înțelegi poveștile de viata,vreau sa imi spui exact ce se întâmplă cu tine,bine?intreaba si incerc sa ma calmez.
"Nu vreau sa ma intorc acolo,dar are dreptate. Nu am încotro. Trebuie sa ma eliberez de tot raul ce ma mănâncă pe interior."
-Am...am sa o fac,raspund cu voce tremurand.
-Am sa fiu alături de tine indiferent de ce ai sa imi zici,Nirvana. Mereu am sa fiu,zice,apoi face sa apară intre degetele lui doua lanțuri ce au drept medalion,un rotund gradat precum un compas ce se imbina perfect unul in celalalt si continua sa vorbească in timp ce imi pune unul dintre lanțuri la gat. Am sa fiu busola ta in intuneric,Nirvana. Am sa te scot la lumina sau am sa il supun sa ti se inchine. Indiferent de varianta,cert este ca o s-o scoatem noi la capat,psychi mou.
Ii cuprind talia cu bratele dupa ce isi pune lanțul lui la gat,apoi imi lipesc un obraz de pieptul sau dezgolit. Inchid ochii si las lacrimile sa-mi curgă pe obraji. Sunt lacrimi de frustrare,de jale si pe o parte amare pentru tot trecutul ce il duc în spate,dar pe cealaltă parte sunt si de mulțumire ca ne-am găsit unul pe celalalt. De eliberare pentru ca datorita lui am impresia ca ma inalt din ce in ce mai mult și de fericire,fiindca inca continua sa ma susțină chiar daca am apucături de nebuna.
Vrea și cauta sa ma înțeleagă chiar daca nu imi cunoaște întreaga poveste,iar asta demonstrează ca e omul de care am nevoie in viata mea.
E exact ce imi trebuie.
E perfect.